Semnificatia Zilei Pacalelilor de 1 Aprilie

aprilieOriginea Zilei Pacalelilor are legatura cu inlocuirea calendarului Iulian cu cel Gregorian in anul 1582. Introducerea noului calendar a fost facuta pe data de 1 ianuarie.

In vechiul calendar, Anul Nou era sarbatorit pe data de 1 aprilie. Astfel, inlocuirea calendarului a iscat confuzii si initial, unii oamenii nu s-au putut adapta schimbarii. Ei inca mai sarbatoreau Anul Nou pe data de 1 aprilie in loc de 1 ianuarie. Acestia au fost numiti „April Fools”.

Ziua de 1 Aprilie (foto stanga) este sărbătorită în Statele Unite, Marea Britanie, Spania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Germania şi Franţa, iar unii dintre ei au au dat şi porecle victimelor din această zi.
În Anglia, păcăliţii sunt automat „nătângi”, după englezestul „noddy”.

In Franta, o traditie de Ziua Pacalelilor include „poisson d’avril”(pestele lui aprilie). Aceasta consta in atasarea unui peste din hartie pe spatele unei persoane fara ca acesta sa stie. O mica glumita, astazi sotiile fiind cat mai diverse.

O poreclă şi mai ilară au scoţienii, unde victimele lui 1 Aprilie se numesc „april qowk” sau „april cuckoo”,  în traducere, „cuc de aprilie”, în timp ce Spiritul umorului s-a răspândit şi în ţările latine, numai că sărbătoarea se celebrează la date diferite. În Peru şi Columbia, Ziua Păcălelii are loc pe 28 decembrie şi poartă numele de „Ziua celor naivi” (Dia de los inocentes).
O altă ipoteză este legată de Noe, care se pare că şi-a trimis porumbelul să caute pământ uscat după ce potopul s-a retras de pe uscat pe 1 aprilie.

În Marea Britanie, cei care rămâneau pe calendarul vechi erau numiţi „april fools” (prostănacii de aprilie), iar sărbătoarea a luat numele de „April fool’s Day”.
La noi, sărbătoarea se află sub semnul fertilităţii. Un obicei al sărbătorii era păstrat de bărbaţii care se deghizau în această zi şi se străduiau să le impresioneze pe fete. Potrivit credinţei, fetele care îşi aleg soţii în această zi vor avea parte de noroc şi fericire în viaţă.

Dacă nu ştiai, farsele de 1 aprilie nu se fac aşa, la orice oră, ci trebuie să respecţi un program strict. Tradiţia spune că păcălelile trebuie făcute pănă în ora 12.00, altfel aduc ghinion celui care păcăleşte. Nici căsătoria nu este de bun augur dacă se oficiază astăzi, însă doar în cazul bărbaţilor. Conform superstiţiei, aceştia se vor afla „sub papuc” toată viaţa, dacă aleg să îşi spună pirostriile în această zi.

pacaleli

Laponia-Oulu-Insulele Aland

Laponia (foto) este localizată in nordul Europei şi se întinde pe teritoriul a doua state:  Suedia si Finlanda. Ea si-a pastrat limba, cultura si obiceiurile. Isi pastreaza traditia, dar are acces la informatii de ultima ora.

Provincia este o regiune etnică şi culturală în nordul Europei locuită îm mod tradiţional de laponi. Locuintele acestora sunt dispersate intre ele, pentru ca au crescatorii de reni.

Cuvântul „lapon” este astăzi considerat un termen învechit şi înjositor. Nu se ştie exact de unde provine. În limba suedeză, denumirea este asociata cu „zdrenţe”. Limba lor este înrudită cu limbile din Ural, finlandeza, maghiara şi limbile samoiedice.

Peisajul arctic a fost înscris în anul 1996 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Coasta vestică este constituită din fiorduri, văii adânci, munţi şi gheţari iar altitudinea maximă o atinge Muntele Kebnekaise (2111 m) în Suedia.

Mergând spre est relieful este caracterizat de o câmpie joasă cu multe mlaştini şi lacuri, cel mai important fiind Lacul Inari (foto dreapta) din Finlanda. Extremitatea estică este dominată de tundră.

Clima este subarctică iar vegetaţia saracă exceptând zona sudică acoperită de păduri dese.

În tradiţia populară se zice că Moş Crăciun îşi are reşedinţa în Laponia.

Oulu (foto) este o provincie din Finlanda ce are graniţă cu provinciile Laponia, Finlanda de Vest şi Finlanda de Est. Se învecinează de asemenea cu Golful Botnic.

Capitala provinciei este Oulu. Laponia este formată după reorganizarea din 1997 din provincia abolită Ostrobotnia.

Regiunea reprezinta cel mai important producator de hartie de ziar, promoveaza cel mai bine procesul de invatamant si este cel mai mare producator de spargatoare de gheata dupa Rusia.

Deasemenea intalnim aici foarte multe spatii verzi.

In privinta comercializarii alcoolului au reguli foarte stricte, consumul acestuia fiind permis intre anumite ore si in locuri speciale.

Tot aici intalnim si Lacul Oulu.

Insulele Åland (foto dreapta) sunt o provincie autonomă, demilitarizată şi unilinguală a Finlandei şi un grup de insule. Ele sunt situate la intrarea în Golful Botnic, centrate gravitaţional la aproximativ 40 de km de coasta Suediei, şi la 25 de km faţă de coasta Finlandei. Este vorba de fapt de un întreg arhipelag, egal depărtat de Stockholm şi de Turku, dar întins pe aproape o treime din această distanţă, ocupând mai tot accesul în Golf.

Capitala Insulelor este Mariehamn (foto stanga). Acestea au o suprafaţă totală de 6.784 km² şi sunt împreună cu Finlanda parte a zonei Euro şi a Comunităţii UE. Pe insule au fost număraţi la recensământul din 2003 26.257 de locuitori.

Numele „Aland” este faimos şi pentru că mai toate clasificările alfabetice profită de ortografia alternativă  (cu doi de a la început). Amatorii de rebus sau de scrabble o preferă, desigur. (Pentru limbile daneză, suedeză şi norvegiană „å” se poate „europeniza” şi „aa”)

Pe acest arhipelag a fost descris în anii 1960 un nou sindrom, Sindromul oftalmic al insulelor Aaland (SOIA) – Aaland Island Eye Disease (AIED).

Finlanda

Finlanda sau Republica Finlandei (foto dreapta) este o ţară din Europa de Nord, membră a Uniunii Europene din anul 1995, Naţiunilor Unite şi a zonei Euro. Are ieşire directă la Marea Baltică prin intermediul Golfului Botnic la vest şi Golfului Finic la sud. Se învecinează cu Rusia la est, cu Suedia la vest şi Norvegia la nord. Estonia se află la sud, despărţită de Finlanda de către Golful Finic. Capitala se afla la  Kelsinki.

Insulele Åland, vorbitoare de suedeză, situate în largul coastei sud-vestice a Finlandei sunt o provincie autonomă a tarii, beneficiind de statutul de zonă demilitarizată. Limba suedeză este a doua limbă oficială. Finlandeza este o limbă aglutinantă ce aparţine familiei de limbi ugro-finice, grup care cuprinde estona, lapona şi maghiara. Aceste limbi se deosebesc de alte limbi vorbite în Europa, pentru că, alături de bască şi malteză, nu fac parte din limbile indo-europene.

Teritoriul pe care se găseşte Finlanda de astăzi a fost locuit imediat după Epoca de gheaţă, începând aproximativ cu anii 8500 î.Hr. Mult mai târziu, din secolul al III -lea pînă în 1809, aceasta a fost încorporată în Imperiul suedez. După uniunea de la Kalamar, Finlanda împreună cu Suedia s-a aflat până în 1523 sub dominaţia Danemarcei. În 1581 tara a devenit mare ducat, dependent de Suedia.

Finlanda (foto stanga) este democraţie parlamentară, condusă de preşedinte, primul-ministru şi Eduskunta, şi îşi are sediul în Helsinki. Preşedintele Republicii este ales prin vot direct pentru o perioadă de 6 ani de către populaţia cu drept de vot.

Eduskunta/Riksdag este parlamentul naţional finlandez unicameral compus din 200 de membri aleşi prin vot secret de către populaţia cu drept de vot în vârstă de peste 18 ani. Insulele Åland beneficiază de un reprezentant în cadrul Eduskunta.

Landsting este parlamentul regional din Insulele Åland. Administrează relaţiile insulelor şi stabileşte cadrul legislativ în cadrul Insulelor. Actele normative adoptate de Eduskunta sunt perfect valabile dar cele elaborate de Landstig nu sunt aplicate pe continent.

Presedintele este ales prin sufragiu direct pentru 6 ani şi poate beneficia doar de 2 mandate. Preşedintele finlandez numeşte guvernul.

Tara este formată din 6 provincii si anume: Finlanda de Sud, Finlanda de Vest, Finlanda de Est, Oulu, Laponia si Aland.

Finlanda reprezinta ţara celor 1.000 de lacuri (Lacul Oulu-foto dreapta) şi insule: 187.888 de lacuri şi 179.584 de insule mai precis. Peisajul finlandez este mai întâi de toate acoperit de puţine coline, punctul său cel mai înalt fiind Haltitunturi cu 1.328 m, din nordul extrem al Laponiei. Substratul petrografic prezintă caracteristicile reliefului glaciar modelat de catre gheţari. Subsolul finlandez se află în prezent într-o continuă dezvoltare. Are o economie bine industrializată, în mare parte de piaţă liberă, cu un PIB pe capital asemănător celor din Regatul Unit, Franţa, Italia sau Germania. Ea este în prezent sediul social al Nokia (foto stanga sus si foto dreapta jos-Nokia 5310), lider mondial în telefonia mobilă.

Un colorit magnific al Finlandei îl are iarna (foto stanga jos). În părţile de sud ale ţării zăpada începe să cadă pe la sfârşitul lui noiembrie şi se topeşte prin aprilie. În nord  iarna este mai lungă cu aproximativ o lună. Cu venirea iernii, Finlanda se transformă într-o poveste de iarna. Nu degeaba finlandezii sunt consideraţi cei mai mari iubitori de schi. Despre ei se mai glumeşte cum că se nasc cu patinele sau schiurile în picioare. Intalnim o mulţime de pârtii de diferite categorii, pe toate gusturile, echipate modern şi iluminate pe timp de noapte. Pe la sfârşitul lui decembrie, sărbătorile de iarna sunt în toi, Crăciunul, Anul Nou. La peisajele fermecătoare, totul fiind acoperit de zăpadă, se adaugă şi minunatele tradiţii finlandeze. Totul este ornamentat şi înfrumuseţat încât ai crede că toată ţara s-a pregatit un an întreg pentru aceste sărbători. Printre alte tradiţii fiind şi focurile de sărbători. un alt ritual important ale sărbătorilor de iarnă mai sunt şi sauna de Crăciun şi totodată şi dăruirea cadourilor. Momentul aşteptat de toţi este vizita „Moşului Joulupukki”, care vine şi împarte cadouri copiilor. Este un Moş Crăciun finlandez (foto dreapta). El vine pe o sanie trasă de reni.

Sauna este o parte foarte importantă din viata finlandezilor, de aceea multe familii merg de câteva ori pe sâptămână. Are o semnificaţie deosebită datorită faptului că lasă toate relele în urmă şi în acest fel oamenii îşi pot începe sărbătoarea de Crăciun.

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din Finlanda:

  • Vechiul oraş Rauma (1991)
  • Cetatea Suomenlinna (1991)
  • Biserica din Petäjävesi (1994)
  • Fabrica veche de carton de la Verla (1996)
  • Situl funerar din epoca de bronz de la Sammallahdenmäki (1999)
  • Arhipelagul Kvarken (2000, 2006)
  • Arcul geodezic Struve (pe teritoriul Finlandei) (2005)

Suedia

Suedia (foto steag stanga) sau Regatul Suediei este un stat în Europa de Nord, situat în partea estică a peninsulei Scandinave, la ţărmurile Mării Baltice (Golful Botnic). Cuprinde şi numeroase insule din Marea Baltică (Gotland, Öland). Are frontiera comună cu Norvegia la nord-vest (1619 km de lungime), Finlanda (586 km) la nord-est, Marea Nordului împreună cu strâmtorile daneze la sud-vest şi Marea Baltică la est. Are o suprafaţă de 449.964 km². Capitala tarii este Stockholm.

Suedia (foto harta dreapta) a rămas o ţară neutră în timpul celor două războaie mondiale. A continuat să stea nealiniată în timpul Războiului Rece şi nu este astăzi membră a nici unei alianţe militare (deşi a participat la antrenamentele NATO). Aderarea la Uniunea Europeană a fost susţinută de partidele politice, şi referendumul privind aderarea a avut succes, trecând cu o majoritate de 52%, pe 13 noiembrie 1994. Suedia a aderat la 1 ianuarie 1995.

Pe durata Războiului Rece, ţările nealiniate, cu excepţia Irlandei, au considerat că nu e înţelept să adere la Uniunea Europeană, deoarece predecesorul Uniunii, Comunitatea Europeană, fusese asociată cu ţările membre NATO. După sfârşitul Războiului Rece, Suedia, Austria şi Finlanda au intrat în UE, dar Suedia fără să adopte şi moneda unică europeană. Aceasta în continuare a rămas nealiniată militar, cu toate că a participat la unele exerciţii NATO, pe lângă colaborarea ei cu alte ţări europene în domenii precum tehnologii militare şi industria de apărare. Printre altele, companiile suedeze exportă armament, care este folosit de armata americană în Irak. Suedia are de asemenea o lungă tradiţie de participare la operaţiuni militare internaţionale, cea mai recentă fiind în Afganistan, unde trupele suedeze se află sub comanda NATO, dar şi operaţiuni de menţinere a păcii sub protectorat ONU, cum ar fi în Kosovo, Bosnia şi Herţegovina, sau Cipru.

Relief predominant de platou şi de câmpie, cu următoarele particularităţi:

  • În vestul şi nord-vestul ţării se întind Alpii Scandinavi (foto stanga) care ating altitudinea maxima prin Vf. Kebnekajse: (alt. 2111 m).
  • Alte vârfuri: Sarek (alt. 2090 m), Sulitjelma (alt. 1914 m).

Spre est munţii sunt mărginiţi de un podiş, care coboară în trepte spre litoralul cu fiorduri al Mării Baltice, unde se află Golful Botnic. În partea sudică a ţării se întind câmpii care înconjoară o mică regiune deluroasă, podişul Smaland (alt. 377 m) şi câmpia vălurită Skania, cu soluri fertile şi peisaje asemanatoare Danemarcei învencinate. Există foarte multe lacuri de origine tectono-glaciară, mai ales in câmpia central-sudică a ţării. Din cele circa 96.000 de lacuri, mai mari sunt Vänern (5585 km²), Vättern (1899 km²) şi Mälaren (1140 km²). Zonele mlăştinoase acoperă peste 10% din suprafaţa ţării.

Hidrografia (foto dreapta) este reprezentată de numeroase râuri în general scurte (Ume 465 km, Lule 450 km), dar cu debite bogate şi un potenţial hidroenergetic ridicat (mai ales cele din Norrland) şi de cele circa 96.000 lacuri, unele de mari dimensiuni. O parte din lacuri şi râuri sunt legate între ele prin canale navigabile, mai cunoscut fiind canalul Göta, care traversează partea de sud a Suediei şi face legătura între lacuri si râuri pe o distanţă de 560 de kilometri, de la Göteborg la Stockholm.

  • Fluvii şi râuri principale: Klarälven, Österdal, Indalsälven, Ångerman, Ume, Pite, Lule, Torne.
  • Lacuri: Vänern, Vätern, Mälaren, Hjälmaren Storsjön, Siljan.

Clima este mai aspră în regiunile nordice (traversate de Cercul Polar), unde are caracter continental, şi mai blândă în partea sudică, unde influenţa marină este puternică, iar precipitaţiile depăşesc 500 mm/an (temperat-maritimă). Curentul Golfului, curentul cald al Golfului din Atlantic, imprimă Suediei un climat mai blând decât cel al altor regiuni situate tot în îndepărtatul nord.

La nord de cercul polar (în län-ul Norrbotten şi în nordul län-ului Västerbotten), soarele nu apune în lunile iunie şi iulie. Mai la sud, în aceleaşi luni, deşi soarele se situează pentru câteva zeci de minute sub linia orizontului, este suficientă lumină la orice oră pentru a depune activităţi diurne fără iluminat adiţional (aşa-numitele nopţi albe). În Stockholm, în luna iunie, noaptea durează câteva ore.

Jumătate din suprafaţa ţării este acoperită de păduri (mesteacăn, pin, molid). Mai puţin de 10% este teren agricol (cultivat cu ovăz, cartofi, secară, sfeclă de zahăr, grâu). În partea nordică şi centrală a ţării există păduri de conifere, în sud păduri amestecate, iar în extremitatea sudică pădure de fag şi stejar. În zonele muntoase înalte se dezvoltă vegetaţia de tundră montanaă. În faună se remarcă ursul (protejat de lege), elanul, nevăstuica, hermelina, păsările de apă. Există 16 parcuri naturale şi 753 de rezervaţii de stat şi alte rezervaţii care protejează flora tipică de tundră sau taiga, fauna polară sau de pădure temperată.

Suedia este bogată în păduri de conifere (foto stanga), în minereu de fier, cupru, zinc, aur, argint, plumb, wolfram, uraniu şi alte minereuri, dar nu are zăcăminte de petrol şi cărbune, dispune însă de energie hidroelectrică. Cele mai importante rezerve de fier se află în nordul îndepărtat şi sunt îndeosebi exportate. Întinsele păduri de conifere ale Suediei, într-o bună combinaţie cu foioasele, servesc la aprovizionarea unei industrii extrem de dezvoltate: gatere, celuloză, hârtie şi produse finite pe bază de lemn. Suedia este un important furnizor de hârtie şi produse lemnoase pe pieţele internaţionale. În 1997, exportul produselor industriei forestiere s-a ridicat la 91 miliarde coroane suedeze.

Energia hidroelectrică ieftină a constituit un factor esential în dezvoltarea industrială a ţării. Aproximativ 15% din cantitatea de energie a Suediei este furnizată de centralele hidroelectrice, aşezate pe râurile principale din nord. Petrolul importat asigura 40% din energia care se consumă, iar cocsul si cărbunele importate asigură 7%. Cele douasprezece reactoare nucleare ale Suediei asigură peste 15% din energia totală a ţării sau 50% din energia electrică. Restul energiei provine din combustibili biologici.

Va urma..