Olanda (foto steaga stanga), oficial Ţările de Jos este o monarhie constituţională, stat membru fondator al Beneluxului şi al Uniunii Europene, situat în nord-vestul Europei în vecinătatea Mării Nordului, Belgiei şi Germaniei, incluzând alături de Regatul Ţărilor de Jos şi câteva colonii.
Capitala Ţărilor de Jos este Amsterdam. Este capitala oficială confor La Haga. Aici se află sediul guvernului, reşedinţa regală, precum şi cea mai mare parte a ambasadelor.
Una dintre Ţările de Jos, Olanda (foto harta dreapta) nu are o istorie unificată până în secolul al
XV-lea. Regiunea vestică a Rinului, formată ca parte a provinciei romane a Germaniei de Jos, a fost locuită de către Batavi. Aproape întreaga arie a fost cucerită în secolele XIV-XV de către franci, care, odată cu destrămarea Imperiului Carolingian, au trecut, în majoritate, în regatul francez şi, în acest fel, la Marele Imperiu Roman. Conţii Olandei au fost unii dintre cei mai puternici lorzi medievali ai regiunii, lângă vecinii lor sudici din Brabant şi conţii Flandrei. În secolele XIV şi XV, Flandra, Olanda, Zeelandă, Gelderland şi Brabant au trecut sub puternicii stăpâni ai Burgundiei, care controlau virtual toate Ţările de Jos. Cu toate acestea, oraşele şi porturile olandeze erau slabe din punct de vedere economic faţă de prosperitatea comercială şi centrele industriale ale Flandrei şi Brabantului. Cu toate acestea, toţi erau parte a Ligii Hanseatice şi se bucurau de anumite privilegii. În 1477, Mary a Burgundiei a restaurat toate libertăţile interzise de către predecesorii ei. Mariajul său cu arhiducele Maximilian (împăratul Maximilian de mai târziu) a adus Ţările de Jos în casa Imperiului Habsburgic. Charles al V-lea le-a dat, în 1555, fiului său, Philip al II-lea al Spaniei. În acel timp, provinciile de nord au ajuns la prosperitate economică.
Lupta cu Spania a fost încheiată în războiul de 30 de ani (1618-1648), după care a fost recunoscută independenţa Provinciilor Unite în tratatul de pace de la Westfalia. În 1648, Spania a cedat, de asemenea, nordul Brabantului cu Breda şi o parte din Limburg cu Maastricht. Luptându-se încă pentru independenţă şi implicaţi în lupta dintre Calvinism şi Protestantism, olandezii şi-au pus temelia imperiului lor comercial şi colonial. Compania Indiei de Est olandeze a fost înfiinţată în 1602 şi Compania Indiei de Vest olandeze, în 1621. Căderea Antwerpului sub regulile şi drepturile spaniole de a controla estuarul Scheldt le-a oferit supremaţie porturilor olandeze, în special Amsterdamului. Comercianţii olandezi au negociat pe fiecare continent şi au acaparat piaţa schimbului. Provinciile unite şi-au deschis porţile pentru refugiaţii religioşi, în special evrei portughezi şi spanioli, dar şi hughenoţilor francezi, care au contribuit la prosperitatea Olandei în secolul al XVII-lea.
Capitularea Germaniei din mai 1945 a fost urmată de imediata reîntoarcere a reginei şi a cabinetului. Olanda a devenit membrǎ a Naţiunilor Unite în 1945 şi în 1957 a intrat într-o alianţă cu Belgia şi Luxemburg, care a devenit în 1958 Uniunea Economică Benelux. Ţara a participat deasemenea la crearea organizaţiei ce a devenit mai târziu Uniunea Europeană şi în 1949 a intrat în brenda.
Olanda(foto stanga) este o monarhie constituţională din anul 1815, după ce între 1581 şi 1806 a fost o republică (ţara a fost ocupată de Franţa între 1806 şi 1815).
După 1980, Olanda este reprezentată de regina Beatrix, succesoarea reginei Juliana. Teoretic, regina numeşte membrii guvernului. Practic, o dată cunoscute rezultatele alegerilor parlamentare, se formează guvernul de coaliţie (această etapă poate dura câteva luni), urmând ca acesta să fie recunoscut de regină.
Parlamentul este compus din două camere. Membrii celei de-a doua camere (Tweede Kamer) sunt aleşi prin vot direct o dată la patru ani. Senatul, prima cameră (Eerste Kamer), are o importanţă mai mică. Reprezentanţii acesteia sunt aleşi indirect de către parlamentele provinciale (care la rândul lor sunt alese direct de asemenea o dată la patru ani). Cele două camere formează adunarea Stărilor Generale (Staten Generaal).
Cele mai importante industrii ale Olandei sunt sectoarele agroalimentar, chimic, cel al rafinării petrolului şi cel al maşinilor electrice şi electrocasnice (cea mai importantă companie din acest domeniu fiind Philips [arhivat]). Agricultura este mecanizată şi angajează 4% din populaţia activă.
Tara este un membru fondator al Uniunii Europene. Guldenul olandez a fost 
înlocuit de euro la 1 ianuarie 1999, dar monedele şi bancnotele (foto dreapta) au intrat în circulaţie doar la 1 ianuarie 2002.
În anul 2009, Olanda a avut o creştere economică de 2,1%.
Olanda are o populaţie estimată la 16 491 852 mil loc. (8 martie 2009). Este a 11–a ţară ca populaţie din Europa şi a 68-a în lume. Între 1900 şi 1950 populaţia aproape s-a dublat, de la 5,1 mil loc la 11 mil. loc. Din 1950 populaţia a crescut de la 10 mil loc la 15,9 mil loc. Speranţa de viaţă este ridicată în Olanda – 82 de ani pentru fetele nou-născute şi 77 de ani pentru băieţii nou-născuţi.
In Olanda, ch
iar daca e Tara Lalelelor (foto stanga) nu o sa le gasiti asa peste tot ci trebuie sa mergeti in locuri special amenajate. Noi am gasit aproape de Amsterdam parcul Keukenhof. Aproape e relativ, pentru ca fara masina nu poti sa ajungi acolo, sunt 80-100 km.
Olanda este o destinatie pentru toate gusturile, aceasta tara avand o varietate 
mare de atractii turistice, de la unele din cele mai frumoase muzee din lume, campuri pline de lalele, mori de vant (foto dreapta) de sute de ani, mici orase medievale pana la restaurante de cinci stele saurestaurante traditionale ale diferitelor etnii care traiesc aici.
Orice vacanta in Olanda trebuie sa includa si Amsterdam-ul (foto stanga), considerat a fi unul din cele mai coloarate orase din Europa, aici gasindu-se o multime de cladiri cu o arhitectura superba precum si piete de flori. Una din cele mai frumoase modalitati de a vedea orasul este mergand intr-o croaziera pe canalele ce strabat Amsterdam-ul in toate directiile.
Daca sunteti iubitoi al istoriei si a artelor, capitala gazduieste unele din cele mai
faimoase si mai apreciate muzee din aceasta tara. Rijksmuseum (foto dreapta) este cel mai mare muzeu olandez, avand peste un milion de vizitatori in fiecare an atrasi de exponatele ce includ picturi, sculpturi si multe altele. Muzeul celebrului pictor olandez Vincent Van Gogh este un alt obiectiv turistic ce merita vizitat. Aici este expusa cea mai mare colectie de picturi ale sale precum si scrisori ale acestuia si opere de arta ale altor artisti contemporani cu Van Gogh.
Hortus (foto stanga) este una din cele mai vechi gradini botanice din Europa, aceasta fiind infiintata ca o gradina cu plante medicinale pentru a fi folosite de doctori acum peste 400 de ani. In prezent gradina botanica gazduieste peste sase mii de specii de plante, fiind o atractie ce nu trebuie ratata in timpul unui sejur in Olanda.
Keukenhof (foto dreapta) este un parc imens aflat in Lisse, la aproximativ 50 de km. de 
Amsterdam. Aici sunt plantate anual peste sapte milioane de flori, gradinile atragand peste 750 000 de vizitatori in fiecare an. Gradinile sunt presarate de banci unde va puteti odihni si exista chiar si locuri amenajate special pentru picnicuri. In 2009 gradinile vor putea fi vizitate doar in perioada 19 martie – 21 mai, programul de vizitare fiind intre orele 08:00 – 19:30.
Rotterdam (foto stanga) este un alt oras important din Olanda, acesta fiind de asemenea si cel mai mare port din Europa si al doilea ca marime din lume. Aici exista o varietate mare de atractii turistice precum festivalul de film, gradina zoologica, arhitectura cladirilor sau muzee. Cel mai apreciat muzeu din Rotterdam este Boijmans-van Beuningen. Aici sunt expuse lucrari ale unor pictori faimosi precum Titian, Tintoretto, Bosch, Bruegel, Van Eyck si Rembrandt.
Delft (foto dreapta) este un alt oras din Olanda ce merita vizitat. Aici puteti vizita atelierele artizanale unde inca se produc faimoasele portelanuri alb-albastre ce sunt produse folosind metodele traditionale.
Ardeni (foto stanga) este o zonă de podiş hercinic care se învecinează în partea de est cu Masivul Şistos Renan. Partea cea mai mare a regiunii se află în sud-estul Belgiei, în rest se întinde şi în Luxemburg şi Franţa. Regiunea are un relief deluros împădurit delimitat de râurile Mosela şi Meuse care de la nivelul râului Sambre trece treptat în câmpia Flandrei.
separat de Eifel numai din punct de vedere politico-administrativ. Altitudinea medie a regiunii este de 550 m, punctul cel mai înalt a regiunii situandu-se în nord la „Baraque de Fraiture” cu 652 m, aflat în provincia valonă Luxemburg din Belgia.
Simy Mihael@ Blog 