Bruxelles- capitala Belgiei

 

Bruxelles (foto stanga)  este capitala Belgiei, sediul guvernului și parlamentului federal, precum și a mai multor entități federale: Regiunea Capitalei Bruxelles, Regiunea Flandra și comunitățile franceză și flamandă. De asemenea este una din cele trei capitale ale Uniunii Europene alaturi de Luxemburg și Strasbourg, sediul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (OTAN), a Uniunii Europei Occidentale și a organizației EUROCONTROL.

Originea numelui nu este clară. Una dintre posibilități este termenul vechi flamand Bruocsella, ce înseamnă mlaștină (bruoc) și casă (sella), adică „casa din mlaștină”.

Fondurile alocate de către guvernul federal și regional pentru rolul reprezentativ al capitalei sunt divizate între cele 19 comune, iar unele instituții sunt situate în celelalte 18 comune ale regiunii capitalei.

Capitala (foto dreapta) este una dintre cele trei regiuni federale ale Belgiei, împreună cu Valonia și Flandra. Din punct de vedere geografic și lingvistic este o enclavă bilingvă în regiunea flamandă. Regiunile reprezintă doar o componentă a sistemului federal belgian, cele trei comunități lingvistice reprezentând cea de a doua componentă astfel că locuitorii Bruxellului relaționează fie cu comunitatea franceză fie cu comunitatea flamandă în chestiuni legate de educație și cultură.

Regiunea a devenit un centru important a numeroase instituții internaționale, cele mai importante fiind cele ale Uniunii Europene. Regiunea conține de asemenea sediul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și a altor 1000 organizații internaționale și 2000 corporații internaționale. Bruxelles este al treilea oraș ca număr de conferințe internaționale organizate, devenind astfel unul dintre cele mai mari centre de reuniuni din lume.  Prezența UE și a altor instituții internaționale face ca aici să se afle cei mai mulți ambasadori și jurnaliști din oricare capitală, devansând Washington D.C. Numeroase școli internaționale au fost înființate aici pentru a deservii această prezență.

Prima menționare a orașului este în jurul anului 700, când Sfântul Vindecean, episcop de Cambrai, s-a îmbolnăvit la Bruxelles, în timpul unei vizite. În secolul al X-lea, Bruxelles era o cetate pe malul Zenei. Brabantul era împărțit în patru grofate, iar cetatea era capitala unuia din cele patru. Zena (foto stanga) era navigabilă până la cetate.

Capitala s-a făcut încetul cu încetul oraș cosmopolit. În anii 1960-1970 s-au stabilit la Bruxelles multe familii imigrante în marea lor majoritate din fostele colonii belgiene precum și din Africa de Nord. În anii 1980-1990, consmopolitizarea a mers mai departe, datorită întregirilor de familii. Printre altele un mare val de imigrație a venit din Europa Centrală.

În 2000, Bruxelles a fost declarat capitală culturală europeană.

Obiective turistice:

  • Piața Mare din Bruxelles (foto dreapta),
  • Statuia Menneken Pis,
  • Atomium este un monument renumit al atomului de fer, mărit de 150 de miliarde de ori. A fost construit cu prilejul Expoziției Mondiale din 1958.
  • Teatrul Regal al Monedei. Aici s-a proclamat independența Belgiei în 1830.
  • Parcul Jubileului, cuprinzând halele, muzeele, parcul propriu-zis și arcul de triumf; construit cu prilejul sărbătorii de cincizeci de ani de la independența Belgiei.
  • Catedrala Sfântul Mihail și Sfânta Gudura (foto stanga).
  • Basilica de la Koekelberg, a 5-a din lume ca mărime.
  • Cartierul Marolles, cartier popular în Bruxelles, unde se află renumitul talcioc din Bruxelles. Acesta și-a făcut renumele datorită Palatului Justiției.
  • Cartierul le Sablon sau de Zavel, cartierul anticarilor.
  • Bruparck (prescurtare de la «Parcul Bruxelles»): aici a avut loc Expo-ul din 1958; astăzi sit de distracții: parcul Mini-Europa, Atomium, restaurante, cinematografe, complexul de produse bio, planetarium.
  • Parcul din Laeken: domeniu de 160 ha, cu Palatul din Laeken (reședința regală belgiană), Cripta regală , serele regale, turnul japonez și pavilionul chinezesc.
  • Statuia Europe ( Unity in Peace)

Economia este dominată de activitățile din domeniul serviciilor și a administrației publice. Rolul său de metropolă comercială fac din Bruxelles un mare centru de congrese. De multe ori aceste activități sunt legate de rolul de capitală a Belgiei și a Uniunii Europene:

  • instituții internaționale și europene inclusiv serviciile administrative care gravitează în jurul acestora;
  • ministere și instituții naționale, federale și regionale;
  • sedii sociale a majorității marilor companii belgiene;
  • sedii regionale și europene a multor societăți multinaționale;
  • numeroase societăți de consiliere, servicii juridice și grupuri de lobby belgiene și europene;
  • sectorul hotelier și de turism;
  • transport aerian, rutier, feroviar, fluvial;

Bruxelles-ul este bine deservit de o rețea feroviară densă. Este un important nod feroviar european, fiind deservit de numeroase trenuri internaționale:

  • Thalys asigură legături cu Paris, Amsterdam și Köln;
  • Eurostar (foto stanga jos) asigură legătura cu Londra;
  • ICE (foto centru jos) asigură legătura cu Frankfurt;
  • TGV (foto dreapta jos) asigură legătura cu marile orașe din sudul Franței;
  • trenuri Intercity asigură legătura cu Amsterdam, Zürich, Luxemburg și Strasbourg.

 

 

 

Capitala detine de asemenea două aeroporturi:

  • Aeroportul Internațional Bruxelles Zaventem (foto dreapta) situat în nordul orașului ce asigură legături cu majoritatea aeroporturilor importante europene și internaționale. Legătura cu orașul Bruxelles este asigurată de mai multe trenuri și autobuze pe oră.
  • Aeroportul Charleroi Bruxelles Sud (foto stanga) situat la 50 km în sudul orașului, specializat în companiile low-cost. Legătura cu orașul este asigurată de navete rutiere.

Bruxelles-ul este deservit de mai multe gări ale companiei naționale de transport SNCB/NMBS:

  • cele mai importante gări sunt situate pe joncțiunea Nord-Sud:
    • Bruxelles-Sud (Bruxelles-Midi sau Brussel-Zuid) – cea mai importantă gară belgiană, deservind majoritatea legăturilor internaționale;
    • Bruxelles-Central (Brussel-Centraal)
    • Bruxelles-Nord (Brussel-Noord)
  • joncțiunea Nord-Sud mai conțineși două gări mai mici deservite mai rar și doar în anumite perioade:
    • Bruxelles-Capela (Chapelle sau Kapellekerk)
    • Bruxelles-Congres
  • două gări în Cartierul European pentru legătura spre Namur și Luxemburg
    • Bruxelles-Schuman (Brussel-Schuman)
    • Bruxelles-Luxembourg (Brussel-Luxemburg)
  • pe lângă aceste gări, majoritatea comunelor din regiunea capitalei Bruxelles au cel puțin câte o gară.

Trenurile circulă cu o mare regularitate. În general, către orașele belgiene mai importante există trenuri din jumătate în jumătate de oră, iar la ore de vârf chiar din 20 în 20 de minute. Există un proiect de Rețea Expres Regională menită să răspundă problemelor de mobilitate actuale. Acest proiect presupune reabilitarea anumitor porțiuni de linie și crearea unor noi stații. Termenul de punere în funcțiune completă a RER-ului este anul 2016.

Bruxelles (foto dreapta) este foarte bine conectat la rețeaua belgiană de autostrăzi. Pentru deservirea regiunii există o rețea de trei axe periferice principale:

  • Ringul: autostrada care înconjură toată regiunea Bruxelles.
  • Centura mare: bulevarde ce unesc cele 19 comune.
  • Centura mică: Serie de tuneluri și șosele ce înconjoară complet centrul orașului, pe traseul vechilor fortificații medievale. Numeroase intersecții importante poartă încă numele porților de acces în oraș: Poarta Namur, Hal, Ninove, Anderlecht, Louvain, Schaerbeek.

Transportul urban este asigurat de o rețea densă de tramvaie de suprafață și subterane și de autobuze. Metroul este format din trei linii cu 69 de stații. Acesta deservește axa est vest și centrul orașului.

Sistemul de gestionare comun al biletelor permite utilizarea acelorași titluri de transport pe rețeaua orașului Bruxelles STIB/MIVB cât și pe legăturile feroviare în interiorul regiunii.

Din 2003 la Bruxelles funcționează un serviciu de partajare a automobilelor operat de către o companie germană Cambio împreună cu societatea de transport locală. Din 2006 la Bruxelles funcționează și un serviciu de împrumut de biciclete publice.

În Bruxelles există mai multe universități. Cele mai importante sunt Université Libre de Bruxelles (foto stanga), o universitate de limbă franceză cu aproximativ 20.000 de studenți repartizați în trei campusuri în oraș și două în afara acestuia,și Vrije Universiteit Brussel, o universitate de limbă neerlandeză cu aproximativ 10.000 studenți. Ambele uiversități sunt urmașele unei universități fondade în 1834, Universitatea Liberă din Bruxelles, care a fost divizată în 1970 odată cu atribuirea puterilor legislative asupra educației superioare către comunitățile franceze și flamande.

Alte instituții de studii superioare sunt Facultés Universitaires Saint Louis cu 2.000 studenți,Academia Militară regală, și două școli de artă fondate în 1982: Koninklijk Conservatorium de limbă neerlandeză și Conservatoire Royal de limbă franceză.

Datorită prezenței importante a instituțiilor europene în perioada postbelică, există numeroase școli internaționale și europene ce funcționează în paralel cu școlile din sistemele de învățământ belgiene francofon și flamand.