Tara Galilor

Ţara Galilor(foto steag stanga) este una dintre cele patru ţări ce formează Regatul Unit. Capitala sa este Cardiff.

Din punct de vedere administrativ Ţara Galilor (foto harta dreapta, colorata cu mov) a fost divizată în 22 comitate în 1996. Acestea sunt autorităţi unitare responsabile cu totalitatea serviciilor locale, inclusiv educaţia, securitatea socială, mediul şi infrastructura. Sub acest nivel există consilii ale comunităţilor, cu puteri similare cu ale parohiilor civile engleze.

Regina Regatului Unit este reprezentată de un Lord Locotenent în opt regiuni ale Ţării Galilor, care sunt combinaţii de comitate. Cele 13 comitate tradiţionale ale Ţării Galilor sunt de asemenea utilizate ca zone geografice.

Statutul de oraş în Regatul Unit e aprobat prin decizii ale Reginei. În Ţara Galilor (foto stanga) există cinci astfel de oraşe:

 

  • Bangor
  • Cardiff
  • Newport
  • St David’s
  • Swansea

Dublin-capitala Irlandei

Dublin (foto stanga)  este capitala şi cel mai mare oraş a Irlandei, cu o populaţie de 495.781 de locuitori şi cu peste 1,1 milioane în zona metropolitană a comitatului. Oraşul este situat pe malurile râului Liffey.

Numele englezesc Dublin se zice că este derivat de la numele irlandez Dubh Linn, care înseamnă baltă neagră. Totuşi, mulţi istorici nu agreează acestă etimologie fiindcă numele contemporan irlandez a oraşului este Baile Átha Cliath, nu Dubh Linn.

Clima este temperat-marina cu temperaturi medii anuale de +4 grade Celsius in ianuarie si +16 grade Celsius in iulie. Precipitatii medii anuale: 750 mm/m patrat.

În ultimii ani, capitala a devenit un oraş mult mai modern, dar a prezervat părţi din istoria sa. Infrastructura oraşului a ajuns la niveluri europene şi este în continuă dezvoltare.

Orasul reprezinta un centru cultural major în Irlanda. Cartierul Temple Bar (foto dreapta) este o zonă cunoscută mondial pentru viaţa sa de noapte şi este populară cu persoane din Regatul Unit şi alte părţi a Europei. Oraşul are o comunitate homosexuală în creştere, deşi homosexualitatea nu a fost legalizată decât în 1992 după un caz în Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

In centrul Dublinului se afla Colegiul Trinity (foto stanga), cea mai renumita universitate din Irlanda.

Este orasul in care s-au nascut sau in care au trait multi scriitori remarcabili, cunoscuti in toata lumea. Primul scriitor de renume din Dublin a fost Jonathan Swift (1667-1745). Cel mai mare dintre ei a fost James Joyce(1882-1941) care a revolutionat literatura prin romanul sau “Ulise” in 1922 care este plin de detalii despre Dublin-ul din anii 1920. Alti patru scriitori au primit premiul Nobel pentru literatura: William Butler Yeats (1865-1939) laureat Nobel in 1923, George Bernard Shaw (1856-1950)-1925, Samuel Beckett -1969 si Seamus Heaney -1995.

Aici se găsesc cele mai mari şi prestigioase muzee din Irlanda: Muzeul Irlandez de Artă Modernă (foto dreapta), Galeria Naţională Irlandeză, Galeria Municipală Hugh Lane, Biblioteca Chester Beatty şi trei filiale ale Muzeului Naţional al Irlandei.

Radio Telifís Éireann (foto stanga), compania naţională de televiziune şi radio, are sediul său la Dublin. TV3, singurul canal de televiziune privat, este de asemenea bazat în Dublin, deşi majoritatea programelor sale sunt importate din Regatul Unit şi Statele Unite ale Americii. An Post, serviciul poştal irlandez, şi Eircom, cea mai mare companie de telecomunicaţii din ţară, au ambele bazele principale in capitala.

Dublin este cel mai mare centru de învăţământ din Irlanda, cu trei universităţi. Universitatea din Dublin este cea mai veche din Irlanda, fondată în secolul XVI. Universitatea Naţională a Irlandei (foto stanga) este a doua universitate din Dublin, cea mai recentă fiind Universitatea Oraşului Dublin. Aceasta este specializată în afaceri, inginerie, ştiinţa şi industrie.

În afară de cele trei universităţi principale, există diverse alte instititute şi facultăţi de învăţământ. Printre ele se numără Colegiul Regal a Chirurgilor, o şcoală medicală independentă fondată pe timpul când înca Irlanda făcea parte din Imperiul Britanic. În acest oraş are sediul şi Institutul de Tehnologie din Dublin, un colegiu tehnic modern specializat în cursuri tehnice şi artistice. În final, sunt două instituţii care predau exclusiv studii artistice: Colegiul Naţional de Artă şi Design, şi Institutul de Artă, Design şi Tehnologie din Dun Laoghaire.

Michael Flatley (foto dreapta) s-a nascut pe 16 iulie 1958, in Detroit si reprezinta cel mai renumit dansator de step din Irlanda.

Acesta detine si cateva recunoasteri din partea Guiness Book, pentru Cele mai rapide picioare din lume, avand performanta de 35 de pasi de step pe secunda, urmand ca apoi sa i se acorde si titlul pentru Cel mai bine platit dansator.

La ceva timp dupa acest succes, a primit titlul de Lord Of The Dance (foto stanga), Flatley devine producatorul, regizorul si coregraful  showului cu acelasi nume, ce avea sa fie cel mai grandios din istoria divertismentului.  Irlandezii de la Lord Of The Dance sunt numiti o minune a lumii moderne, datorita faptului ca intotdeauna realizeaza spectacole cu casa inchisa.

Dublin este centrul reţelei irlandeze de transport. Portul (foto dreapta jos) este cel mai mare al ţării, şi Aeroportul din Dublin este cel mai important din Irlanda, având cel mai mare trafic de pasageri de pe insulă. Gările principale a oraşului sunt Gara Heuston şi Gara Connolly. Heuston este folosită pentru servicii feroviare care merg spre sudul Irlandei, pe când Connolly serveşte rutele spre Comitatul Sligo şi spre Irlanda de Nord.

Oraşul este traversat de diverse şosele şi autostrăzi naţionale. Printre cele mai importante este şoseaua M50 (foto stanga), o autostradă cu două benzi în fiecare direcţie care conectează părţile sudice, vestice şi nordice a oraşului. M50 înca este în construcţie, planul de dezvoltare fiind de a adăuga încă o bandă în fiecare direcţie şi de a completa şoseaua ca să înconjoare tot oraşul.

Dublin avea în ultimele decenii un sistem de transport în comun destul de slab dezvoltat. După anii 1990, investiţiile în acest sistem s-au majorat şi acum oraşul are un sistem relativ avansat şi modern pe plan european.

Oraşul este servit de o linie de trenuri suburbane – Dublin Area Rapid Transit, sau DART. Trenurile sunt destul de rapide şi dese deşi acoperirea liniei nu este adecvată pentru mărimea oraşului. În afară de sistemul feroviar există un sistem nou de tramvai, deschis în 2004, care se cheamă Luas. Acest sistem este foarte modern şi eficient, şi este compus din două linii – cea verde şi cea roşie – care conectează gările principale a oraşului şi oferă o legătură rapidă între centru şi suburbiile din sud.

Al treilea sistem de transport în comun este cel de autobuz, administrat de Bus Átha Cliath (foto dreapta) sau Dublin Bus. Reţeaua de autobuze, cu peste 200 de rute, este foarte extinsă având în vedere mărimea oraşului. Există şi o reţea de 24 de linii de autobuze de noapte numit Nitelink.

Dublin-ul este administrat de Consiliul Oraşului Dublin, şeful căruia este primarul oraşului, ales pentru un termen de doar un an. Consiliul este bazat în două locuri – sediul este Primăria din Dublin, care a devenit primărie în anii 1850, iar o proporţie semnificativă din angajaţii administrativi a consiliului sunt bazaţi la Oficiile Civile.

Fiind capitala Irlandei, Dublin este sediul guvernului naţional şi a structurilor politice centrale. Tot aici se găseşte Parlamentul Naţional Irlandez, care este format din Preşedintele Irlandei şi cele două camere parlamentare – Dáil Éireann (Camera Deputaţilor) şi Seanad Éireann (Senatul). Preşedintele Irlandei trăieşte la Áras an Uachtaráin, fosta reşedinţă a guvernatorului-general a Statului Liber Irlandez. Reşedinţa este situată în cel mai mare parc a oraşului, Parcul Phoenix. Ambele camere a parlamentului se întâlnesc la Casa Leinster (Leinster House), în sudul oraşului. Această structură a cazat parlamentul de la formarea Statului Liber Irlandez în 6 decembrie 1922.

Guvernul este bazat într-un complex cunoscut ca Blocurile Guvernamnetale Irlandeze, planificate de arhitectul Aston Webb, care a proiectat şi faţada Palatului Buckingham din Londra.

 

Irlanda

Irlanda (foto steag stanga) este o ţară în Europa de Vest care ocupă aproximativ 80% din insula cu acelasi nume, cealaltă parte fiind ocupată de Irlanda de Nord, parte a Regatului Unit. Este cel mai vestic membru al Uniunii Europene, are o economie dezvoltată şi o populaţie de puţin mai mult de 4 milioane. Capitala Irlandei este la Dublin.

În antichidate Irlanda era locuită de triburi celtice. În secolul V se creştinează, în secolele VIII-IX luptă cu vikingii şi îi resping. În secolul X au regat, iar în secolul XVI sunt cuceriţi de englezi. Tot in acest secol  încercarea englezilor de a introduce forţat protestantismul radicalizează mişcarea de rezistenţă care se va sprijini pe catolicism. Cromwel reprimă sângeros o răscoală din 1641 si urmează două războaie antiengleze(1688,1798) care eşuează şi Irlanda este unită cu Anglia in 1801 în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei. În a doua jumătate a secolului XIX irlandezii emigrează în masă datorită foametei cât şi a stăpâniri străine. Mişcarea naţională antibritanică se intensifica. În 1916 irlandezii proclamă independenţa Irlandei dar sunt înfrânţii de armata engleză. Adunarea Constituată de la Dublin proclamă în 1914 independenţa Irlandei. În 1921 printr-un acord anglo-irlandez Irlanda devine dominion (cu excepţia Irlandei de Nord,Ulsterul). Se creaza statul Irlanda. În 1922 incepe un adevărat război civil care opune pe cei care refuză împărţirea insulei celor de la gurvernare. În 1937 aceasta se declară independentă şi suverană sub numele de Éire. Este adoptată o nouă Constituţie. În Al Doilea Război Mondial îşi declarea neutralitatea. În 1948 se proclamă Republica Irlanda şi iese din Commonwealth. În 1955 devine membră ONU, iar in  1973 al CEE. În 1985 între Londra şi Dublin se semnează un acord cu privire la Ulster. În 1993 încep discuţiile între britanici şi irlandezii în privinţa reunificării insulei în anumite condiţii.

Statul este o republică, cu un sistem parlamentar de guvernare. Preşedintele Irlandei (foto harta drapta), care este şeful statului, este ales pentru un termen de şapte ani şi poate fi reales numai o dată. Rolul acestuia este în general ceremonial, deşi are nişte puteri şi funcţii constituţionale şi este avizat de Consiliul Statului. Prim Ministru  este cunoscut ca Taoiseach şi este nominalizat de preşedinte după decizia parlamentului. În general, Taoiseach-ul este şeful partidului politic care câştigă cele mai multe locuri la alegerile naţionale. În ultimul timp, este normal pentru guvernele Irlandei să fie formate din coaliţii, nefiind un guvern format dintr-un singur partid din perioada 1987-1989.

Irlanda este împărţită în 26 de comitate. Fiecare dintre ele are un consiliu judeţean. În afară de cele 26 de comitate, patru oraşe principale sunt administrate individual şi au consiliul lor: Dublin (foto stanga), Cork, Limerick şi Waterford. În plus, comitatul Dublin este împărţit în trei consilii diferite: Dun Laoghaire-Rathdown, Fingal şi South Dublin, în afară de administraţia oraşului.

Insula Irlanda are o suprafaţă de 84.421 km², din care 70.273 km² aparţin Irlanda. Este complet înconjurată de Oceanul Atlantic, deşi porţiunea de apă între Irlanda şi Marea Britanie este cunoscută ca Marea Irlandeză.

Coasta de vest a tarii este compusă din dealuri şi munţi cu înălţime mică, cel mai înalt punct fiind Carrauntoohil la 1041 m (foto dreapta). În centrul ţării există în majoritate teren plat, favorabil pentru agricultură şi traversat de râuri ca şi Shannon şi de lacuri. Centrul ţării conţine şi zăcăminte majore de turbă, turba fiind printre cele mai importante resurse naturale a Irlandei.

Clima este influenţată de Curentul Atlanticului de Nord şi este destul de blândă. Verile nu sunt foarte calde, iar iernile sunt geroase foarte rar. Precipitaţia este foarte frecventă, mai ales în forma ploii. În părţi ale ţării, până la 275 de zile pe an sunt ploioase.

Oraşele principale sunt capitala Dublin pe coasta de est, Cork în sud, Galway şi Limerick pe coast de vest şi Waterford (foto stanga) pe coasta de sud-est.

Cea mai veche piatră cunoscută are aproximativ 1,7 miliarde de ani şi se găseşte pe insula Inishtrahull (foto dreapta) pe coasta Comitatului Donegal. În alte părţi din Donegal, oamenii de ştiinţă au descoperit pietre unde a început existenţa vieţii ca depozite glaciare, demonstrând că la începutul acestei perioade o parte din ceea ce avea să devină Irlanda a fost în strânsoarea unei ere glaciare. Cu toate acestea, datorită deplasărilor ulterioare, este aproape imposibil de înşirat aceste straturi de roci timpurii corect.

În urmă cu aproximativ 600 de milioane de ani, la sfârşitul erei precambriene suprafaţa irlandeză a fost împărţită în două, cu o jumătate în partea vestică a Oceanului Iapetus şi cealaltă în partea de est, ambele situându-se la o latitudine sudică de aproximativ de 80° aproape de cea actuală a Africii de Nord Vest.Evidenţele fosilelor descoperite la Bray Head în Comitatul Wicklow au arătat că Irlanda se afla sub nivelul mării la acea vreme.

Irlanda are o economie mică, modernă şi dependentă pe comerţ extern. Cu un PIB de aproximativ $40,000 pe cap de locuitor, este a treia cea mai bogată ţară din Europa şi a patra cea mai bogată din lume. Economia este caracterizată de o forţă de muncă foarte educată şi de o rată foarte înaltă de investiţie străină.

Creşterea economică a ajuns la o medie de 10% pe an între 1995 şi 2000, din cauza procesului Tigrului Celtic. Între 2002 şi 2004, creşterea medie pe an a fost în jur de 4-6%. Agricultura, care era pentru mult timp cel mai important sector economic, este acum eclipsat de industrie, care face 46% din PIB, Irlanda fiind la ora actuală printre cele mai industrializate economii din lume. 80% din exporturi sunt compuse de bunuri industriale deşi acest sector angajează doar 28% din forţa de muncă. Deşi exporturile rămân cea mai mare sursă a creşterii dinamice a economiei, Irlanda beneficiază de o creştere în consum şi de o renaştere a sectoarelor de construcţie şi investiţie în afaceri.

Populaţia Irlandei este de aproape 4 milioane de locuitori. Aici locuiesc în prezent (aprilie 2010) cu aproximaţie, 45.000-50.0000 de cetăţeni români. Este una dintre cele mai importante comunităţi de străini din această ţară.

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din Irlanda:

  • Ansamblul arheologic „Bend of the Boyne” (1993) (foto stanga jos)
  • „Skellig Michael” (1996) (foto drapta)


Arhipelagul Britanic

Situat in nord-vestul Europei, Arhipelagul Britanic (foto harta stanga) cuprinde doua tari: Marea Britanie si Republica Irlanda. Marea Britanie cuprinde teritoriile nationale ale Angliei, Tarii Galilor si Scotiei si provincia Irlanda de Nord.

Situată între Oceanul Atlantic şi Marea Irlandei în Vest, Marea Nordului în Est şi Marea Mânecii în Sud, Marea Britanie (foto steag dreapta) are o suprafaţă de 244.046 kmp.

Având în vedere marea deschidere a ţării spre Oceanul Atlantic şi mările mărginaşe în strânsă legătură cu factorii genetici, litoralul (ţărmul şi fâşia din imediata apropiere, pe uscat şi, deopotrivă pe platforma continentală) cunoaşte o dinamică accentuată sub toate aspectele,  favorizand comunicaţiile şi legătura cu restul lumii prin porturile şi căile de comunicaţie care pornesc de pe litoral. Mai mult decât atât apele oceanice, pătrund mai ales prin estuare sau fiorduri până in inima ţării. Chiar şi vânturile de Vest propagă spre interior aer maritim umed, cu ploi fine, atenuând adesea severitatea sezonului rece. Însăşi marea ameliorează amplitudinile termice ştergând contrastele sezoniere. Toate acestea au contribuit la apariţia unor importante aşezări, oraşe, inclusiv aglomerări portuare ale ţării: Londra, Liverpool, Glasgow, Edinburgh Cardiff, Plymouth.

Prima treaptă de peisaj se întâlneşte mai ales în sudul şi estul Angliei. Cea de a doua, depresiunile, sunt adăpostite între culmile montane sau colinare. Ele au luat naştere în largi bazine de sedimentare (bazinul Londrei) cu aspecte diferite, în strânsă dependenţă de structura şi litologia pe care s-au format. Sunt şi câmpii fluvio-marine, cele periferice formate mai ales în jurul unor golfuri. O altă categorie o formează depresiunile cu limite clar conturate cum sunt cele din Scoţia (Gleen-Moore, Glasgow-Edinburgh). Cea mai importantă este câmpia deluroasă a Londrei.

Asupra unei bune părţi a câmpiilor şi-a pus amprenta modelarea glaciară lăsând urme evidente.

Sunt străbătute de ape cu debit permanent, de canale: Marele Canal Irlandez (foto stanga), canalul dintre Severn şi Tamisa. Turbăriile şi landele se gasesc in majoritatea acestor ţinuturi.

Sub pâlcurile de păduri, care altădată aveau o mult mai mare răspândire se întâlnesc soluri aluviale, soluri brune de pădure, soluri de lande (nisipuri, podzoluri).

In cadrul peisajul colinelor şi culmilor muntoase intra gruparea sistemul munţilor caledonici ce formează în totalitate Scoţia:  Munţii Caledonici–998 m; Munţii Grampiani cu Vârful Ben Newis–1.342 m cel mai înalt din arhipelag, Munţii Scoţiei de Sud cu 843 m, Munţii Cheviot cu 837 m. Fac parte de asemenea Munţii Irlandei de Nord: Donegal–750 m şi înălţimi izolate, ale Irlandei Centrale. În nord-vestul Angliei pe aceeaşi structură caledonică au apărut Munţii Cumberland (Cumbrieni) ce se ridică la peste 980 m în vârful Scafell. Mai spre sud, în peninsula Wales, se întâlnesc Munţii Cambrieni (Cambrian Mountains) ce trec de o mie de metri în varful Snowdon.

Axa orografică a Angiei deşi redusă ca altitudine 890 m o constituie Munţii Pennini, regiune  faliată, iar pe cuvertura calcaroasă discontinuă cu relief carstic şi structural.

Clima temperat-oceanică din nord indică valori ale temperaturii cu câteva grade mai puţin decât în sudul arhipelagului, o frecvenţă mai mare a invaziilor de aer arctic şi un spor de precipitaţii cel puţin pe coasta vestică de până la 3.000 m.

Sezonul cald este mult mai bine marcat în sud, unde valorile temperaturii pot depăşi 15-20ºC.

Principalele ape : Shannon, Severn, Tamisa (foto dreapta), Trent, Ouse, Tees, Tweed, relativ scurte, au un debit constant sau aproape constant. Sistemul de râuri este completat de cel lacustru (lacuri glaciare, tectonice, carstice).

Culmile muntoase şi deluroase sunt acoperite cu păduri de conifere şi foioase (pin, mesteacăn, stejar) cu tufişuri, păşuni şi fâneţe sau servesc agriculturii (pomicultură, viţă de vie).

În anul 1801 populaţia Marii Britanii din cele patru mari provincii istorice (England, Wales, Scotland şi Northen-Ireland) era de 10,5 milioane locuitori iar în 1891, 34,3 milioane locuitori. Spre deceniile al 7-lea şi al 8-lea numărul populaţiei a crescut uşor ajungând la 55,9 milioane locuitori şi 58.483.000 loc. în 1998.

Locuitorii se  repartizată astfel: în agricultură 6,9%, în industrie 37,7%, în alte sectoare 55,4%. Se constată o creştere a populaţiei active în sectorul terţiar având în vedere transferul populaţiei din industrie. Cea urbană deţine 91,5% din populaţie (1985).

Un număr de 9 oraşe a căror populaţie se ridică în totalitate la peste 30 milioane locuitori alcătuiesc „Megalopolisul englez”. Acestea sunt: Londra (foto stanga), Birmingham, Liverpool, Manchester, Leeds, Bradford, Sheffield, Nottingham şi Leicester.

Situată între primele ţări ale lumii în ceea ce priveşte produsul naţional brut, Marea Britanie se înscrie printr-o economie de mare competiţie incluzând industria, agricultura, comerţul şi toate celelalte activităti, despre care voi vorbi in articolul urmator.

Va urma…