Germania – cadrul natural

Germania (foto dreapta- steag Germania) este pozitionata intre tarile europene, la aceeasi latitudine. Cuprinde unitati si subunitati foarte vechi din punct de vedere genetic, dar si foarte noi, apoi unitati joase de campie aflate sub nivelul marii si unitatile alpine, care depasesc 2900 m.

De la nord la sud, se deosebesc aici urmatoarele trei regiuni fizico-geografice:

  • regiunea campiilor si colinelor din nord;
  • regiunea podisurilor si culmilor hercinice in partea centrala;
  • regiunea piemontana, colinara si alpina a Bavariei in sud.

Regiunea nordica a Germaniei se desfasoara intre litoralul Marii Nordului si al Marii Baltice in nord, regiunea hercinica in sud, granitele cu Polonoa si Olanda in est si vest.

Tot aici pe directia est-vest zona este traversata de culoare glaciare largi, modelate apoi, de reteaua de ape, printre care: Warthe, Elba (foto dreapta), Oder, Peene, Spree. Intalnim morene si vai, lacuri, turbarii, toate acestea apartinand fazelor glaciare si interglaciare Elster, fiind cea mai extinsa, apoi Saale si Vistula.

Alaturi de tarmul watt, un relief jos cu insule si stramtori si cel cu cordoane care au barat golfuri transformandu-le partial in lagune, cu dune, cu mici faleze si cu insule ca in regiunea estica a peninsulei Jutlanta din Danemarca apare, de data aceasta legat in cea mai mare parte de maree, tarmul cu estuare: Ems, Elba, Wesser.

Pe campii sunt situate coline si anume: Colinele Baltice, Colinele Flaming, Colinele Lausitz, aflate in sudul regiunii Berlin, Colinele Borde la vest de Magdeburg, Colinele Elm de 322 m, din sudul orasului Helmstedt.

Regiunea podisurilor si culmilor muntoase hercinice din partea centrala reprezinta un mozaic morfologic si petrografic, avand inaltimi ce trec de 1000 m in Muntii Padurea Neagra (foto stanga) cu 1495 m. Podisurile cu inaltimi intre 500-600 m sunt separate prin largi culoare de vale.

Masivul Sistos Rhenan se gaseste de o parte si de alta a Rhinului avand pe dreapta podisurile Taunus de 880 m, Westerwald de 657 m, Sauerland de 841 m, iar pe partea stanga Hunsruck de 816 m si Eifel de 746 m. Aceste podisuri si culmi joase sunt separate de catre culoare de vale numite grabene si depresiuni, prin care trec afluenti ai Rhinului, cum ar fi: Meuse, Mosselle, Sieg, Lahn.

In cadrul Podisului Franconiei intra: Colinele Neckar cu 300 m, Podisul Odenwald cu 626 m,

Masivul vulcanic Rhon cu 950 m, Jura Suaba cu 1015 m, Jura Franconiana.

Horstul Harz, avand varful Brocken de 1142 m este situat intre vaile Leine si Saale. In sudul sau intalnim Horstul Dun. Tot aici mai gasim : Padurea Teutoburgica de 336 m si Padurea Turingiei de 795 m, care sunt alcatuite din sisturi cristaline.

Zona piemontana si alpina a Bavariei cuprinde Podisul Bavariei, cu altitudini cuprinse intre 400-1000 m  si Alpii Bavariei (foto dreapta), a caror inaltimi trec de 2900 m, in varful Zugspitze.

Dunarea colecteaza aici un numar sporit de ape care traverseaza podisul de la sud catre nord.

 

Harta Germaniei

Insulele Canare

Insulele Canare (foto stanga) se prezinta ca un arhipelag atlantic, format din sapte insule mari si altele mai mici de origine vulcanica, cu munti de peste 3700 metri. Aceste insule cuprind doua provincii: Santa Cruz de Tenerife, de care apartin Tenerife, La Gomera, El Hierro si La Palma, si Las Palmas de Grand Canaria Provincia de care apartin Lanzarote, Fuerteventura, Gran Canaria. Ele se caracterizeaza prin peisaje fermecatoare si fenomene carstice precum pesteri si mari subterane.

Cea mai mare si mai inalta insula din Arhipelag este Tenerife (foto dreapta), cunoscuta ca insula Eternei Primaveri. Are 2034 km si 3718 m, cu o populatie de 655,656.

Produsul predominant în Tenerife e peştele proaspăt. Preferaţi sunt vieja (peştele-papagal), merluza (merlucius), abade, mero, cabrilla şi cherne (toate specii de biban de mare). Peştele e preparat într-un mod simplu, de exemplu la grătar sau prăjit, şi servit cu un sos de ulei, oţet şi ardei, nu foarte iute, sau cu mojo, alături de legume. Peştele sărat este de asemenea apreciat. Dintre legume, cele mai tipice, tradiţionale, sunt papas arrugadas; aceşti savuroşi cartofi fierţi în coajă, cu multă sare, până când apa s-a evaporat complet, trebuie serviţi cu mojo.

Mojo (foto stanga) reprezinta un sos picant ce se gaseste in diferite variante, mai mult sau mai puţin iuti, în funcţie de mâncarea pe care o însoţeşte. Cele două tipuri principale sunt mojo verde, în reţeta căruia intră pătrunjel şi coriandru, care îi dau o aromă răcoroasă, pătrunzătoare, şi mojo rojo, sosul roşu, mai iute, făcut din ardei iuţi. Brânza de capră la grătar este şi ea servită con mojo.

Localnicilor le plac tocăniţele săţioase, preparate din mai multe tipuri de carne (inclusiv de porc şi iepure), năut şi legume, iar adesea îngroşate cu gofio.

Gofio (foto stanga) este ingredientul nelipsit din preparatele bucătăriei populaţiei guanche, ce se foloseşte în continuare foarte mult. Este o făină integrală prăjită, de obicei din mazăre, dar poate şi din orz, grâu sau chiar năut. Este preparată ca un fel de mămăligă, ca o pastă amestecată cu legume, sub formă de pâine, prăjituri şi budinci.

Bananele famblate sunt ceva foarte obişnuit în staţiuni si sunt preparate in mai multe moduri.

Cea mai mică insulă este Roque del Oeste, care de fapt este numai o stâncă lingă insula Graciosa. Cea mai mică insulă locuită este Isla de los Lobos pe care trăieşte numai o singură familie.

Din punct de vedere administrativ, Insulele Canare apartin Spaniei, iar geografic Africii. Insula Fuerteventura este cea care se află cel mai aproape de Africa, la circa 100 km, in timp ce Tenerife se gaseste la aprox. 300 km.

Desi toate sunt de origine vulcanica sunt foarte diferite una fata de cealalta, de exemplu pe insula Tenerife domină munţii înalţi, iar pe insula Lanzarote domină munţii mai puţin stâncoşi şi mai puţin înalţi.

Pico del Teide cu 3718 m reprezinta cel mai inalt punct din Arhipelag si din Spania.Vârful muntelui este acoperit de zăpadă timp de mai multe săptămâni în timpul „iernii” în timp ce pe plajele de pe partea sudică turiştii se bucură de temperaturi de 25 – 28 grade C .

Insula Lanzarote (foto stanga) este cea mai secetoasa, Gran Canaria cea mai urbanizata, La Palma cea mai verde, El Hiero cea mai izolata, iar cea mai bogata în frumuseţi naturale este La Gomera.

Temperatura apei Oceanului Atlantic, nu este chiar caldă, dar intotdeauna este intre 20-23 grade C.

Populaţia totală a insulelor este în jur de 1.5 milioane, din care o treime trăieşte pe insula Gran Canaria. Băştinaşii de pe insule sunt prietenoşi în general, dar în locurile unde s-a dezvoltat turismul ei au devenit mai atenti si mai suspiciosi cu strainii.

Veniturile principale provin din turism, agricultură şi comerţ. Se cultivă in cantităţi însemnate: banane, roşii, tutun. Este foarte cunoscuta şi cultura de vinuri din Tenerife . Vinurile sunt băute în Europa de secole, mai ales acel vin dulce, bogat, îmbătător, făcut din struguri malvasia, folosiţi altădată la străvechiul vin tămâios de Madeira. În zilele noastre, în Tenerife se produc vinuri de toate felurile: seci sau dulci, roşii sau albe. Principala zonă de cultivare a viţei de vie se găseşte în jurul El Sauzal, la nord de Puerto de la Cruz. De asemenea, La Gomera produce vin de masă. Gustaţi neapărat vinul dulce, de desert, din Vallehermoso.

Locuitorii insulelor adoră sărbătorile locale care ţin de obicei minimum trei zile. Majoritatea festivităţilor sunt legate de religie şi in acest timp de la mic la mare se îmbracă in costumele locale tradiţionale şi se servesc mâncăruri tradiţionale.

Cea mai vestită sărbătoare este Carnavalul (foto dreapta), la care participa atat localnici cat şi turişti veniţi special pentru această ocazie, care ţine din februarie până în martie chiar o lună de zile, cu fel de fel de programe artistice, iar noaptea sunt organizate petreceri pe strada in costume de carnaval. Petrecerile de noapte încep oricum după ora 00.00 şi sunt mai aglomerate la sfârşituri de săptămână.

Harta Insulelor Canare

Spania- partea I

Spania (foto stanga- steagul Spaniei) se gaseste in sud-vestul Europei si se invecineaza la nord-vest cu Franta si Andora, de-a lungul Muntilor Pirinei. Alaturi de Portugalia si Gibraltar, Spania formeaza Peninsula Iberica. Tara detine doua arhipelaguri si anume Insulele Baleare situate in Marea Mediterana si Insulele Canare aflate in Oceanul Atlantic. De asemenea, de Spania aparțin două mici teritorii din nordul Africii, care includ orașele autonome Ceuta și Melill, precum și enclava Llivia din Pirinei. Este membra Uniunii Europene.

Din punct de vedere politic Spania este o monarhie constitutionala cu o monarhie ereditară și cu un parlament bicameral, Cortes sau Ansamblul Național.

Puterea executivă rezulta din Consiliul de Miniștri prezidat de Președintele Guvernului (asemănător unui prim ministru), propus de monarh și ales de către Ansamblul Național după alegerile legislative.

Puterea legislativă este formată din Congresul Deputaților (Congreso de los Diputados) cu 350 de mebrii, aleși prin vot popular pe liste-bloc, prin reprezentarea proporțională, destinați să servească timp de patru ani, și un Senat sau Senado cu 259 de locuri din care 208 formate din aleși direcți pe baza votului popular și ceilalți 51 trimiși de legislaturile locale pentru a servi tot timp de patru ani.

Terorismul este o problemă în Spania de astăzi, de când ETA (Libertatea și Pământul Basc) încearcă să câștige independența bască prin mijloace violente, incluzând utilizarea bombelor și a crimelor. Deși guvernul autonom basc nu asistă o astfel de violență, diferitele aproprieri de problemă sunt o sursă de tensiune între guvernele central și basc.

Spania este compusă din 17 comunități autonome (comunidades autónomas).

  • Andaluzia (Andalucía)
  • Aragon (Aragón)
  • Asturias (Principado de Asturias)
  • Insulele Baleare (Islas Baleares / Illes Balears)
  • Țara Bascilor (País Vasco / Euskadi)
  • Insulele Canare (Islas Canarias)
  • Cantabria
  • Castilia-La Mancha (Castilla-La Mancha)
  • Castilia-Leon (Castilla y León)
  • Catalonia (Cataluña / Catalunya)
  • Extremadura
  • Galicia
  • Madrid (Comunidad de Madrid)
  • Murcia (Región de Murcia)
  • Navarra (Comunidad Foral de Navarra / Nafarroako Foru Komunitatea)
  • Valencia (Comunidad Valenciana / Comunitat Valenciana)
  • La Rioja

Există și cinci locuri de suveranitate „plazas de soberanía”, pe și lângă coasta africană. Acestea sunt orașele Ceuta și Melilla, care sunt administrate ca și orașe autonome, o stare intermediară între orașe și comunități, si deasemenea,  insulele din arhipelagul Islas Chafarinas, Peñón de Alhucemas, și Peñón de Vélez de la Gomera se află sub directa administrație spaniolă.

Din punct de vedere geografic teritoriul spaniol este dominat de platouri înalte și de lanțuri muntoase ca și Pirineii și Sierra Nevada. Din acesti munți izvorăsc mai multe râuri importante, precum Tagus, Ebro, Duero, Guadiana și Guadalquivir. De-a lungul coastelor se găsesc câmpii aluvionare, din care cea mai mare este Guadalquivir în Andaluzia.

Clima este în principal temperată și mediteraneană. Există veri calde în interior, mai degrabă cu condiții moderate și înnorate pe coastă. Iernile sunt înnorate și reci în interior, regiunile de pe coastă fiind relativ temperate.

Emisiile de CO2 au crescut, din anul 1996 indicele a crescut, Spania nereușind să respecte Protocolul de la Kyoto în legătură cu emisiile de gaze cu efect de seră. Rapoartele despre mediul înconjurător au apărut datorită recomandărilor Organizației Națiunilor Unite.

Statul este afectat de un fenomen de accentuare a secetei, între anii 1880-2000, mai mult de jumătate din acești ani fiind foarte secetoși. În anii ’80, șapte ani au fost desemnați ca fiind secetoși sau foarte secetoși, iar în anii ’90, cinci ani au primit același calificativ.

Din punct de vedere demografic, in anul 2001, Spania avea o populatie de 40.037.995 loc. Fata de 1981 a crescut cu aproape 1,5 mil. loc. Densitatea popluatie este de 77.8 loc./kmp.  76% din locuitori traiesc in orase. Printre cele mai importante se numara Madrid (foto dreapta), capitala Spaniei, cu 4.950.00 loc. mare centru de atractie. Orasul s-a extins in lungul unor axe de circulatie si si-a dezvoltat mai ales industria de varf cum ar fi cea electronica, electrotehnica, birotica, optica, dar si-a extins si industria de autovehicule prin autoturisme si avioane.

Barcelona cu 1.6 mil. loc. si aproximativ 4.6 mil. cu aglomeratie urbana reprezinta al doilea mare oras al tarii, unul dintre cele mai mari porturi si orase industriale din bazinul Mediteranei Occidentale, unde ramurile industriale traditionale: industria textila, portelanuri si ceramica, pielarie, industria lemnului se imbina cu cele moderne: petrochimie, electronica si electrotehnica, mijloace de transport de toatecategoriile.

Valencia are peste 750.000 loc. si circa 2 mil. loc. cu aglomeratie urbana. Este un centru comercial, industrial si turistic de prima clasa.

Sevilla detine aproape 700.000 loc. si reprezinta port pe Guadalquivir si oras al industrie usoare, ce se ocupa cu prelucrarea matasii.

Zaragoza are aproape 600.000 loc. si este un important centru al Aragonului cu industria autovehiculelor, textila, alimentara si un important nod de comunicatii.

Alte orase importante aflate pe teritoriul Spaniei mai sunt Malaga avand peste 500.000 loc., Bilbao cu circa 400.000 lo., apoi Las Plamas, Valladoid, Murcia, Cordoba, oras muzeu, Palma de Mallorca (foto stanga), Vigo si Toledo.

Patru limbi importante sunt vorbite în Spania, care sunt limbi oficiale în anumite regiuni: spaniola in intreaga tara, catalana in Catalonia, Insulele Baleare si comunitati din Valencia, basca in tara bascilor si Navarra si galiciana in Galicia.

Spania este o tara cu o economie dezvoltata, o tara industrial-agrara inscrisa pintre statele lumii cu un PIB in 1995 de 557,4 mld USD si un PNB de 13740 de USD/cap loc. Guvernul a lansat moneda unică europeană pe 1 ianuarie, 1999. Șomajul a scăzut vizibil sub administrația lui Aznar, dar rămâne una din cele mai mari rate din Uniunea Europeană, la 13%.

Tara este cea de-a doua destinație turistică din lume și are 47 de aeroporturi. Ocupă locul 3 în Europa și locul 7 în lume în ceea ce privește industria constructoare de mașini. Peste 82% dintre vehiculele produse în Spania sunt exportate în peste 90 de țări.

În 2011 Spania se confruntă cu mari probleme datorate crizei economice.

Înteritoriul spaniol există 298 de spitale de stat și peste 450 de spitale particulare.

Un procent de 94% din populație este de religie catolică, conform unui studiu al Centrului de Investigații Sociale realizat în anul 2005.

După numărul de membri, a doua religie este cea musulmană. Datele arată că 800.000 de persoane sunt de religie islamică. Urmează Martorii lui Iehova, cu 103.784 de credincioși. Există de asemenea și o comunitate protestantă care are aproximativ 50.000 de membri. De asemenea, mai trăiesc în Spania și aproximativ 20.000 de mormoni. Comunitatea iudaică nu depășește 15.000 de membri.

 

Harta Spaniei

Insulele Azore

Aflate la 1500 Km de Lisabona si 3009 Km de coasta de est Americii de Nord, in mijlocul Oceanului Atlantic, Insulele Azore (foto stanga)  sunt alcatuite dintr-un grup de noua insule portugheze.

Pentru ca arhipelagul este risipit, clima este moderata, avand variatii anuale de umiditate.

Conurile si craterele vulcanice de pe insule rezulta ca au origine vulcanica. Pico (foto dreapta) este un vulcan cu cea mai mare altitudine din Azore, inaltandu-se pana la 2351 m. il gasim pe insula cu acelasi nume.

Cele nouă insule sunt divizate în trei grupuri:

  • Grupul Estic al insulelor São Miguel și Santa Maria
  • Grupul Central al insulelor Terceira, Graciosa, São Jorge, Pico și Insula Faial
  • Grupul Vestic al insulelor Flores și Corvo.

În 1978 Azore a devenit o Regiune Autonomă, renunțându-se la organizarea în districte: Angra, Horta, Ponta Delgada.

Centrul „Angra do Heroísmo” de pe insula Terceira (Azore) a fost înscris în anul 1983 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Harta Insulelor Azore

Franta-partea a II-a

Franța metropolitană (foto stanga) se întinde de la Marea Mediterană la Canalul Mânecii și Marea Nordului și de la Munții Alpi și Râul Rin până la Oceanul Atlantic. Datorită formei geometrice a teritoriului, țara este denumită colocvial ca Hexagonul. Se învecinează cu: Belgia (620 de km), Luxemburg (73 de km), Germania (450 de km), Elveția (572 de km), Italia (515 km), Monaco (4,5 km), Andora (57 de km) și Spania (650 de km). Franța are frontiere cu Brazilia (700 de km), Surinam (520 de km)[6] și o frontieră nematerializată cu Antilele Olandeze (10,2 km) în Insula Sfântul Martin.

Tara posedă o largă varietate de relief, de la câmpiile din nordul și vestul țării până la lanțurile muntoase din sud (Munții Pirinei) și sud-est (Munții Alpi), aceștia din urmă având cel mai înalt punct din vestul Europei, Mont Blanc-4.810 de metri (foto dreapta). Mai există regiuni muntoase cum ar fi Masivul Central sau Munții Vosgi, precum și largi bazine ale unor râuri cum ar fi Loara, Ronul, Garonne și Sena.

Suprafața totală este de 551.659 de km², Franța fiind clasată astfel ca al 47-lea stat după suprafață.

Din punct de vedere administrativ sttul se imparte in 26 de regiuni. 22 se găsesc în cadrul Franței metropolitane, în partea continentală plus Corsica, iar patru sunt regiuni de peste mări.

Pe lângă cele 26 de regiuni și 100 de departamente, Republica Franceză este alcătuită și din cinci colectivitați de peste mări, din care Noua Caledonie are un statut special, și trei teritorii speciale nelocuite. Colectivitățile și teritoriile de peste mare sunt părți ale Republicii, dar nu fac parte din UE. Teritoriile din Pacific continuă să folosească francul CFP, al cărui valoare este raportată la euro.

Franța mai are sub control un număr de insule nelocuite în Oceanul Indian și în Oceanul Pacific: Bassas da India, Clipperton, Europa, Glorioso, Juan de Nova, Tromelin (foto stanga).

Economia este o combinație de multe întreprinderi private, peste 2,5 milioane companii înregistrate și de importante, dar în scădere, intervenții ale guvernului care păstrează o influență puternică asupra anumitor sectoare economice fiind principalul acționar la numeroase societăți considerate drept strategice (cale ferată, electricitate, construcții de aeronave, etc.). Totuși guvernul a început să își relaxeze controlul asupra anumitor sectoare și a început să vândă o parte din acțiunile sale la anumite companii cum ar fi France Télécom, Air France (foto dreapta), precum și numeroase societăți din domeniul asigurărilor, finanțelor și din industria apărării.

Tara este membră din G8, grupul celor mai industrializate națiuni, fiind considerată în 2005 ca cea de a șasea economie mondială după Statele Unite, Japonia, Germania, China și Regatul Unit si deasemenea, reprezinta una dintre cele 11 țări din Uniunea Europeană care a lansat moneda Euro la 1 ianuarie 1999, aceasta înlocuind complet Francul Francez la începutul anului 2002.
PIB-ul per locuitor în Franța este semnificativ mai mic decât cele din alte state din OECD, fiind comparabil cu cel al țărilor dezvoltate din UE, situat la aporximativ 30% din cel al Statelor Unite. Motivul este faptul că procentajul populației franceze în activitate este mai mic decât cel din alte țări, astfel încât PIB-ul pe cap de locuitor este mai mic, în ciuda productivității ridicate. Dintre țările OECD Provincia franceza are unul dintre cele mai mici procente de populație lucrătoare cu vârtsta între 15 și 64 de ani, de doar 68.8% în 2004, față de 80% în Japonia, 78,9% în Regatul Unit, 77,2% în SUA și 71% în Germania. Acest fenomen se datorează șomajului relativ important: 9% din populația activă, posibilitatea facilă de a prelungii studiile și ajutoarele din partea guvernului, din ce în ce mai rare în ultima vreme, pentru ca angajații din anumite domenii să poată ieși la pensie mai repede.

Mulți economiști consideră că principala problemă a economiei franceze nu este productivitatea, ci lipsa reformelor economice care să permită unui procentaj mai important din populația activă să lucreze. Punctele de vedere de dreapta susțin că orele de muncă scurte și greutatea de reformare a pieței muncii sunt punctele slabe, iar punctele de vedere de stânga menționează lipsa politicilor guvernamentale de creare a justiției sociale. Încercări recente ale guvernului de a modifica piața de muncă pentru tineri pentru a combate șomajul s-au lovit în anul 2006 de o rezistență importantă manifestată prin proteste ample.

Parisul (foto stanga) și împrejurimile sunt destinațiile cele mai importante, urmate de Castelele de pe Valea Loarei, Mont Saint-Michel, Coasta de Azur și stațiunile montane din Alpi, pentru a enumera doar cele mai prestigioase destinații.

Franța are o importantă industrie aerospațială reprezentată de concernul european Airbus și este singura putere europeană (în afară de Rusia) care are propria sa bază de lansare de rachete spațiale (Centre Spatial Guyanais). Ea este de asemenea cea mai independentă țară din punct de vedere engergetic dintre țările Europei de Vest datorită investițiilor importante în domeniul energie nucleare, lucru care face din aceasta, unul dintre cei mai mici producători de gaze cu efect de seră, dintre cele mai industrializate națiuni din lume. Peste 80% din nevoile de energie electrică ale țării sunt produse de centrale nuclearo-electrice (86,9% în 2005).

Procentajul mare de terenuri fertile, cumulate cu utilizarea tehnologiilor moderne și importantele subvenții europene (aproximativ 14 miliarde dolari) au făcut din Franța principalul producător și exportator agricol din Europa și al doilea exportator mondial de produse agro-alimentare după Statele Unite. Cu toate acestea, datorită înaltului nivel de tehnologizare, sectorul primar al industriei nu ocupă decât 4% din populația activă. Principalele produse de export sunt grâul, păsăret, produse lactate, carne de vită și porc precum și renumitele vinuri franțuzești (foto dreapta).