Haga-Olanda

Haga este sediul guvernului a Ţărilor de Jos. Este situată în partea de vest a provinciei Olanda de Sud (Zuid-Holland), a cărei reşedinţă este.

Haga este sediul de facto al guvernului olandez, dar nu este capitala Olandei, rol desemnat prin constituţie comunei Amsterdam. Haga este sediul camerelor superioare (Eerste Kamer) şi inferioare (Tweede Kamer) a parlamentului olandez (foto stanga)(Staten-Generaal). Regina Beatrix a Olandei are reşedinţa şi biroul de lucru la Haga, iar toate ambasadele statelor străine sunt situate aici. De asemenea tot aici  sunt situate Curtea supremă (Hoge Raad der Nederlanden) şi Consiliul de Stat (Raad van State).

În istoria comunei (satului) Haga, sectorul judiciar a jucat întotdeauna un rol important. După ce, în secolul al XIV-lea, laici au fost transferate curţile supreme de justiţie ale provinciilor Zeeland şi Olanda, importanţa satului a început să crească. La sfârşitul secolului al XVI-lea, aici s-a mutat curtea regală, după ce Mauriciu de Nassau şi-a ales Haga drept reşedinţă. Exemplul curţii a fost urmat apoi de guvernul din Delft. În secolul al XVII-lea, pe când Olanda întemeia fără încetare noi colonii, ţara a fost condusă cu o mână de fier.

Între anii 1584 şi 1795, la Haga s-au ţinut dezbaterile reprezentanţilor provinciilor olandeze, ceea ce a constituit începutul parlamentului de astăzi. Haga nu deţinea, mai înainte, statut de oraş (de unde porecla de „cel mai mare sat din Europa”), nefiind din acest motiv înconjurată de ziduri de apărare. Haga a devenit oraş în 1795,pentru scurt timp, din 1798 existând din punct de vedere administrativ numai comune.

Haga (foto dreapta) n-a avut timp să clădească ziduri de oraş. Chei ale „oraşului” au fost făcute la repezeală de un argintar, fiind folosite de numai două ori. Ele au dispărut în cursul celui de-al Doilea Război Mondial.[2]

Conferinţele de Pace din anii 1899 şi 1907, încheiate cu Acordul de la Haga privind reglementarea războaielor pe uscat, au conferit aşezării o importanţă internaţională. Moştenirea materială lăsată de aceste evenimente o reprezintă Palatul Păcii, construit în stil neogotic între anii 1907 şi 1913, mulţumită contribuţiilor şi donaţiilor din lumea întreagă. Din anul 1922, această clădire este sediul Curţii Internaţionale de Justiţie. Acest organism judiciar, format din 15 judecători, şi-a reînnoit activitatea după încheierea celui de al Doilea Război Mondial, devenind instanţa supremă de justiţie a ONU.

Haga este divizată din punct de vedere administrativ în opt districte (stadsdelen). Spre deosebire de Amsterdam şi Rotterdam, acestea nu au rol politic, neavând un consiliu separat. Districtele sunt:

  • Escamp
  • Haagse Hout
  • Laak
  • Leidschenveen-Ypenburg]
  • Loosduinen
  • Centrum
  • Scheveningen
  • Segbroek

Comuna joacă un rol important în politica internaţională. Aici îşi au sediul peste 150 organizaţii internaţionale. Principalele instituţii sunt:

  • Eurojust, corpul procuorilor statelor membre ale Uniunii Europene
  • Europol, Biroul de poliţie european
  • Curtea Internaţională de Justiţie
  • Curtea Penală Internaţională
  • Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie
  • Curtea Permanentă de arbitraj.

Perioada de glorie a satului Haga a fost cuprinsă între secolele al XVI-lea şi al XVII-lea. Din aceea perioadă datează numeroase biserici (cum ar fi Nieuwe Kerk) şi rezidenţe, printre care se numără Palatul Huis ten Bosch (reşedinţa regală) şi Mauritshuis. Tot în aceea vreme, satul a devenit un centru important al portretisticii şi al peisagisticii, precum şi al tipografiei, al gravurii, al sculpturii şi al meşteşugului aurarilor. Aceste tradiţii artistice au fost continuate în secolul al XIX-lea de aşa numita Şcoală de la Haga, în care au fost activi pictori de seamă, precum Isaac Israẽls şi Anton Mauve, precum şi de Haagsche Kunstkring, un mediu artistic al neoimpresioniştilor şi al simboliştilor.

Două dintre principalele monumente ale comunei se ridică unul lângă altul :Muzeul Mauritshuis (foto stanga) şi clădirea parlamentului, Binnenhof

  • Escher Museum, un muzeu consacrat lui Maurits Cornelis Escher: Madurodam, Mauritshuis.

 

Olanda

Olanda (foto steaga stanga), oficial Ţările de Jos este o monarhie constituţională, stat membru fondator al Beneluxului şi al Uniunii Europene, situat în nord-vestul Europei în vecinătatea Mării Nordului, Belgiei şi Germaniei, incluzând alături de Regatul Ţărilor de Jos şi câteva colonii.

Capitala Ţărilor de Jos este Amsterdam. Este capitala oficială confor La Haga. Aici  se află sediul guvernului, reşedinţa regală, precum şi cea mai mare parte a ambasadelor.

Una dintre Ţările de Jos, Olanda (foto harta dreapta) nu are o istorie unificată până în secolul al XV-lea. Regiunea vestică a Rinului, formată ca parte a provinciei romane a Germaniei de Jos, a fost locuită de către Batavi. Aproape întreaga arie a fost cucerită în secolele XIV-XV de către franci, care, odată cu destrămarea Imperiului Carolingian, au trecut, în majoritate, în regatul francez şi, în acest fel, la Marele Imperiu Roman. Conţii Olandei au fost unii dintre cei mai puternici lorzi medievali ai regiunii, lângă vecinii lor sudici din Brabant şi conţii Flandrei. În secolele XIV şi XV, Flandra, Olanda, Zeelandă, Gelderland şi Brabant au trecut sub puternicii stăpâni ai Burgundiei, care controlau virtual toate Ţările de Jos. Cu toate acestea, oraşele şi porturile olandeze erau slabe din punct de vedere economic faţă de prosperitatea comercială şi centrele industriale ale Flandrei şi Brabantului. Cu toate acestea, toţi erau parte a Ligii Hanseatice şi se bucurau de anumite privilegii. În 1477, Mary a Burgundiei a restaurat toate libertăţile interzise de către predecesorii ei. Mariajul său cu arhiducele Maximilian (împăratul Maximilian de mai târziu) a adus Ţările de Jos în casa Imperiului Habsburgic. Charles al V-lea le-a dat, în 1555, fiului său, Philip al II-lea al Spaniei. În acel timp, provinciile de nord au ajuns la prosperitate economică.

Lupta cu Spania a fost încheiată în războiul de 30 de ani (1618-1648), după care a fost recunoscută independenţa Provinciilor Unite în tratatul de pace de la Westfalia. În 1648, Spania a cedat, de asemenea, nordul Brabantului cu Breda şi o parte din Limburg cu Maastricht. Luptându-se încă pentru independenţă şi implicaţi în lupta dintre Calvinism şi Protestantism, olandezii şi-au pus temelia imperiului lor comercial şi colonial. Compania Indiei de Est olandeze a fost înfiinţată în 1602 şi Compania Indiei de Vest olandeze, în 1621. Căderea Antwerpului sub regulile şi drepturile spaniole de a controla estuarul Scheldt le-a oferit supremaţie porturilor olandeze, în special Amsterdamului. Comercianţii olandezi au negociat pe fiecare continent şi au acaparat piaţa schimbului. Provinciile unite şi-au deschis porţile pentru refugiaţii religioşi, în special evrei portughezi şi spanioli, dar şi hughenoţilor francezi, care au contribuit la prosperitatea Olandei în secolul al XVII-lea.

Capitularea Germaniei din mai 1945 a fost urmată de imediata reîntoarcere a reginei şi a cabinetului. Olanda a devenit membrǎ a Naţiunilor Unite în 1945 şi în 1957 a intrat într-o alianţă cu Belgia şi Luxemburg, care a devenit în 1958 Uniunea Economică Benelux. Ţara a participat deasemenea la crearea organizaţiei ce a devenit mai târziu Uniunea Europeană şi în 1949 a intrat în brenda.

Olanda(foto stanga) este o monarhie constituţională din anul 1815, după ce între 1581 şi 1806 a fost o republică (ţara a fost ocupată de Franţa între 1806 şi 1815).

După 1980, Olanda este reprezentată de regina Beatrix, succesoarea reginei Juliana. Teoretic, regina numeşte membrii guvernului. Practic, o dată cunoscute rezultatele alegerilor parlamentare, se formează guvernul de coaliţie (această etapă poate dura câteva luni), urmând ca acesta să fie recunoscut de regină.

Parlamentul este compus din două camere. Membrii celei de-a doua camere (Tweede Kamer) sunt aleşi prin vot direct o dată la patru ani. Senatul, prima cameră (Eerste Kamer), are o importanţă mai mică. Reprezentanţii acesteia sunt aleşi indirect de către parlamentele provinciale (care la rândul lor sunt alese direct de asemenea o dată la patru ani). Cele două camere formează adunarea Stărilor Generale (Staten Generaal).

Cele mai importante industrii ale Olandei sunt sectoarele agroalimentar, chimic, cel al rafinării petrolului şi cel al maşinilor electrice şi electrocasnice (cea mai importantă companie din acest domeniu fiind Philips [arhivat]). Agricultura este mecanizată şi angajează 4% din populaţia activă.

Tara este un membru fondator al Uniunii Europene. Guldenul olandez a fost înlocuit de euro la 1 ianuarie 1999, dar monedele şi bancnotele (foto dreapta) au intrat în circulaţie doar la 1 ianuarie 2002.

În anul 2009, Olanda a avut o creştere economică de 2,1%.

Olanda are o populaţie estimată la 16 491 852 mil loc. (8 martie 2009). Este a 11–a ţară ca populaţie din Europa şi a 68-a în lume. Între 1900 şi 1950 populaţia aproape s-a dublat, de la 5,1 mil loc la 11 mil. loc. Din 1950 populaţia a crescut de la 10 mil loc la 15,9 mil loc. Speranţa de viaţă este ridicată în Olanda – 82 de ani pentru fetele nou-născute şi 77 de ani pentru băieţii nou-născuţi.

In Olanda, chiar daca e Tara Lalelelor (foto stanga)  nu o sa le gasiti asa peste tot ci trebuie sa mergeti in locuri special amenajate. Noi am gasit aproape de Amsterdam parcul Keukenhof. Aproape e relativ, pentru ca fara masina nu poti sa ajungi acolo, sunt 80-100 km.

Olanda este o destinatie pentru toate gusturile, aceasta tara avand o varietate mare de atractii turistice, de la unele din cele mai frumoase muzee din lume, campuri pline de lalele, mori de vant (foto dreapta) de sute de ani, mici orase medievale pana la restaurante de cinci stele saurestaurante traditionale ale diferitelor etnii care traiesc aici.

Orice vacanta in Olanda trebuie sa includa si Amsterdam-ul (foto stanga), considerat a fi unul din cele mai coloarate orase din Europa, aici gasindu-se o multime de cladiri cu o arhitectura superba precum si piete de flori. Una din cele mai frumoase modalitati de a vedea orasul este mergand intr-o croaziera pe canalele ce strabat Amsterdam-ul in toate directiile.

Daca sunteti iubitoi al istoriei si a artelor, capitala gazduieste unele din cele mai faimoase si mai apreciate muzee din aceasta tara. Rijksmuseum (foto dreapta) este cel mai mare muzeu olandez, avand peste un milion de vizitatori in fiecare an atrasi de exponatele ce includ picturi, sculpturi si multe altele. Muzeul celebrului pictor olandez Vincent Van Gogh este un alt obiectiv turistic ce merita vizitat. Aici este expusa cea mai mare colectie de picturi ale sale precum si scrisori ale acestuia si opere de arta ale altor artisti contemporani cu Van Gogh.

Hortus (foto stanga) este una din cele mai vechi gradini botanice din Europa, aceasta fiind infiintata ca o gradina cu plante medicinale pentru a fi folosite de doctori acum peste 400 de ani. In prezent gradina botanica gazduieste peste sase mii de specii de plante, fiind o atractie ce nu trebuie ratata in timpul unui sejur in Olanda.

Keukenhof (foto dreapta) este un parc imens aflat in Lisse, la aproximativ 50 de km. de Amsterdam. Aici sunt plantate anual peste sapte milioane de flori, gradinile atragand peste 750 000 de vizitatori in fiecare an. Gradinile sunt presarate de banci unde va puteti odihni si exista chiar si locuri amenajate special pentru picnicuri. In 2009 gradinile vor putea fi vizitate doar in perioada 19 martie – 21 mai, programul de vizitare fiind intre orele 08:00 – 19:30.

Rotterdam (foto stanga) este un alt oras important din Olanda, acesta fiind de asemenea si cel mai mare port din Europa si al doilea ca marime din lume. Aici exista o varietate mare de atractii turistice precum festivalul de film, gradina zoologica, arhitectura cladirilor sau muzee. Cel mai apreciat muzeu din Rotterdam este Boijmans-van Beuningen. Aici sunt expuse lucrari ale unor pictori faimosi precum Titian, Tintoretto, Bosch, Bruegel, Van Eyck si Rembrandt.

Delft (foto dreapta) este un alt oras din Olanda ce merita vizitat. Aici puteti vizita atelierele artizanale unde inca se produc faimoasele portelanuri alb-albastre ce sunt produse folosind metodele traditionale.