Zurich

Zurich_2412372bOrasul Zurich (foto stanga) are o suprafață de 91.88 km patrati, din care 4.1 km ² este compus din lacul cu acelasi om. Localitatea veche se întinde pe ambele maluri ale râului Limmat. Malurile Limmat ocupa cea mai mare parte a zonei.

Din punct de vedere climatic, in aceasta regiune predomina un climat umed continental sau oceanic, cu patru anotimpuri diferite. Precipitatiile sunt frecvente, datorita vanturilor care bad dinspre vest.

Cele mai populate zone sunt cele din jurul Limmat. Exista zone vaste de padure ca Adlisberg, Zürichberg, Käferberg, Hönggerberg și Uetliberg. Parcuri mari sunt de asemenea situate de-a lungul lacului. Terenurile agricole sunt situate în apropiere de Affoltern și Seebach. Din suprafața totală a municipiului Zürich (în 1996, fără lac), 45,4% sunt asezari, industrie și comerț, 15,5% sunt transporturi, 26,5% sunt păduri, 11%: este agricultura și 1,2% este apă.

Zurich reprezinta cel mai mare oras din Elvetia, din punct de vedere demografic, numarand astfel 1.758.961 de locuitori.

Din punct de vedere economic, regiunea este un centru financiar global foarte importat, Greater Zürich Area fiind centrul economic din Elveția și casa unui număr mare de companii internationale. Industria de servicii cuprinde aproape patru cincimi din muncitori. Alte industrii importante sunt industria usoara, de mașini și industria textilă și turism.

Cele mai multe bănci elvețiene au sediul în Zürich și există numeroase bănci străine în zona Greater Zürich.

Bursa de Valori, a fost înființată în 1877 și este în prezent al patrulea cel mai important din lume.

Mai este deasemenea si un mare centru comercial, deoarece gasiti aici cele mai importante 50 de companii din tara cu sediul social in Zurich, printre care: UBS, Credit Suisse, Swiss Re și Zurich Financial Services.

Zürich este sediul federației internaționale de fotbal, FIFA (foto centru jos).

Zurich are foarte multe obiective turistice frumoase, care merita vizitate. Zunfthaus zur Meisen este o casa superba in stil baroc aflata pe partea nordica a Münsterhof-ului, ce detine o colectie de ceramica din secolul XVIII a Muzeului National Elvetian.

Cel mai nordic varf din lantul muntos Albis se numeste Uetliberg si are 871 m inaltime.

Regensberg semnifica cel mai bine pastrat oras medieval din tara si il gasiti pe coasta estica a dealurilor Lägern. a fost fondat in jurul anului 1245 de baronii de Regensberg. Turnul rotund, de 21 m inaltime al castelului din secolele XVI – XVII si un sant de evacuare a apei de 57 metrii adancime in partea superioara dateaza din vremea constructiei sale. Biserica, construita in secolul XIII, a fost reconstruita in 1506. Printre batranele case ale burghezilor restaurate cu grija se gaseste casa „Rote Rose”, pe jumatate construita din lemn in 1540, cu notabilul Muzeu Rose al pictorului Lotte Günthard.

Muzeul Rietberg se gaseste intr-o cladire neoclasica construita dupa modelul Villa Albani din Roma. Acesta a fost ridicat in anul 1857 si se spune ca este o copie identica a romanei Villei Albani.

Exponatele din afara culturii non-europene includ sculptura indiana, imagini cu temple si sculpturi de bronz din Tibet, decoratiuni gravate chinezesti, obiecte budiste, ceramica si jad, precum si sculpturi, masti si statuete din bronz ale triburilor africane si artizanate din Pacific, Orientul Apropiat si America de Nord.

Muzeul National de Istorie Elvetian (foto dreapta) se afla intr-o cladire asemanatoare cu un castel si cuprinde artifacte ce dateaza din Epoca de Piata pana inmuzeu prezent.

Principalele atractii ale muzeului sunt Globul celestial al lui Jost Bürg (1594), devenit un simbol european, racle religioase din secolele XII si XVI si roti antice, considerate printre cele mai vechi din lume. Alt punct de interese major este Armurierul, unde se gasesc arme si armuri elvetiene folosite in lupta intre anii 800 si 1800.

Galeria de Arta se situaza in Heimplatz si contine o importanta colectie de imagini si sculpturi din antichitate pana in prezent. In dreapta intrarii poate fi vazuta o portiune destul de mare dintr-o sculptura din bronz,  „Poarta Infernului” de Auguste Rodin (1880 – 1917).

De asemenea, mai sunt de vazut si picturile impresionistilor francezi, precum Manet, Monet si Cézanne, artistilor avangardisti internationali ai secolului XX precum Klee, Mondrian, Picasso, Chirico, Matisse, Chagall, si multe exponate intr-o colectie dadaista.
Departamentul de sculptura moderna detine obiecte inca din vremea lui Rodin, cu opere de Moore, Picasso, Barloch, Maillot, Rodin, Segal, Caler si Tinguely. Colectia grafica are aproximativ 80.000 de desene si imprimari de J. H. Füssli, S. Gessner, F. Hodler, F. Hegi, L. Corinth, A. Dürer, Raffael si Rembrandt, P. Klee, F. Glarner, C. Amiet, M. Klinger si miscarea concreta din Zurich.

Bahnhofstrasse este o strada lunga de 1200 metri care se extinde de la statia principala catre lac. Sectiune de mijloc a strazii a fost construita in 1857 dupa umplerea unui vechi sant, Fröschengraben; partea inferioara, catre lac, a fost construita incepand din 1877, iar partea superioara catre statie in 1885.

cioco 3Asezata langa vechea piata istorica Münsterhof, Biserica Fraumünster dateaza din 853. Cea mai frumosa parte a cladirii reprezinta turnul inalt si albastru.  Printre caracteristici arhitectonice marcante ale bisericii se numara corul in stil Romanesque si imensa si elaborata orga, insa principala atractie o reprezinta cinci vitralii minunate realizate de Marc Chagall in 1970.

Konditorei Sprüngli (foto stanga) este cea mai importanta marca de ciocolata din Elvetia, ce a fost impartita aproximativ acum un secol  in fabricile de ciocolata Lindt si Sprüngli. Firma mai detine si sapte magazine.

Anunțuri

Castelul Talcy

Castelul Talcy (foto stanga) „Château de Talcy” este situat în localitatea Talcy, în regiunea Beauce, pe malul drept al Loarei, la 26 km de Blois. În secolul al XIII-lea, Talcy a fost o seniorie și un bogat domeniu agricol.

Fundatia castelului dateaza din secolul – XV – , initial nefiind un castel pentru persoane regale. In 1520, Bernard Salviati obtine autorizatia de fortificare a castelului, aparand astfel drumul pentru patrule ce se vede de-a lungul donjonului patrat. Restul castelului se inspira din Blois, cu galeria sa cu stalpi octogonali, sustinand patru arcade cu bolti tesite, un etaj luminat de ferestre mici si doua ziduri grele, triunghiulare, la nivelul acoperisului.

Actualul castel cuprinde un maiestuos turn-portic, umbrit de turela din unghiul de nord-vest și de o aripă din vest, cu care s-a unit pentru a merge mai departe cu galeria acoperită și delimitând curtea de onoare interioară care este decorată cu arcade. Ea adăpostește un puț acoperit cu un dom din ardezie, ce constituie o marcă emblematică a edificiului. Aripa estică cuprinde un parter și două etaje. La parter găsim bucătăria, o anticameră și camera stil Carol IX, iar la etaj saloane și apartamente deservite de culoare. Camerele locuibile sunt dotate cu șeminee monumentale și bogat mobilate în stilul secolului al XVIII-lea.

Domeniul cuprinde o pădurice care a fost readaptată în 1996 de către peisagistul Joelle Weill, un hambar cu presă datând din 1808 și un porumbar. O moară de vânt a fost atașată domeniului, care a fost dărâmată în 1956 și reconstruită în 1976.

Angers- oras pe Valea Loarei

Angers (foto dreapta) este un oraș în Franța, in care se afla  prefectura departamentului Maine-et-Loire în regiunea Pays de la Loire. Zona înconjurătoare mai este denumită Anjou. Orașul propriu-zis are aproximativ 150.000-160.000 locuitori, aglomerația urbană numită Angers Loire Métropole având 280.000 locuitori.

Orașul se află situat pe ambele maluri ale râului Maine, afluent al Loarei.

Este cunoscut ca un important centru studențesc și industrial.

Pe malul râului Maine se află Castelul Angers (foto stanga), cel mai important punct turistic al oraşului, ce adăpostește o impresionantă tapiserie masivă ilustrând Apocalipsa. El are 17 turnuri şi aproximativ 1 km de ziduri. Este considerat unul dintre cele mai bine conservate castele-fortareaţă din Franţa. Castelul datează din secolul al XIII-lea şi a fost construit din ordinul Ducelui de Anjou.

În afară de castelul forţareaţă pomenit mai sus, în apropierea Angers-ului mai există câteva castele, iar unele dintre acestea mai sunt încă locuite, şi anume:

  • Castelul Brissac (foto dreapta), reşedinţa actuală a celui de-al XIII-lea duce de Brissac, a fost construit în secolul XVII şi este supranumit “gigantul Văii Loirei” datorită celor 7 etaje care îl transformă în cel mai înalt castel din Franta.
  • Castelul Montgeoffroy (foto stanga), construit în 1772, este reşedinţa moştenitorilor mareşalului de Contades, din ordinul căruia a fost construit. Aici se poate admira colecţia de automobile din secolul al XIX-lea.
  • Castelul Plessis-Bourré (foto dreapta) este exemplul perfect al reşedinţelor din secolul XV. Este un castel-fortareaţa, fiind înconjurat de apă, dar în acelaşi timp şi o elegantă reşedinţa în stil renascentist.
  • Castelul Serrant (foto stanga) este situat pe Valea Loarei, la 15 km vest de orașul Angers, în comuna Saint-Georges-sur-Loire, din departamentul Maine-et-Loire. Este construit pe fundațiile unei fortărețe medievale, fortificată din toate părțile de poduri mobile, doage și turnuri masive, proiectând silueta sa severă asupra câmpurilor din jur. După secolul al XIV-lea, aceeași familie locuiește și administrează castelul: generațiile celor din familia de Brie se succedă, până într-o zi când unul din ei este cuprins de un nou curent venit tocmai din Italia. Astăzi castelul este o reședință privată ce aparține prințului și prințesei de Merode, descendenți ai familiei Trémoïlle. Cu acest titlu, ei sunt garanți ai bunei-stări a castelului. Aici gasiti o colecţie extraordinară de mobilă, obiecte de arta, tablouri, tapiserii şi sculpturi. Iubitorii de lecturi pot aprecia aici cu siguranţă biblioteca care adaposteşte circa 12000 de volume.

Printre atracțiile turistice se mai remarcă: Maison d’Adam (Casa Adam) (foto dreapta), construită în secolul al-XV-lea, deosebită prin stâlpii de lemn ornaţi cu personaje sculptate ce–l reprezintă pe Adam şi Eva și Muzeul Jean Lurçat de Tapiserie și Artă Contemporană.

Catedrala St. Maurice (foto stanga), a cărei construcţie a fost începută la mijlocul secolului al XII-lea şi încheiată în 1270  este construită în stil gotic Plantagenet (specific acestei regiuni), care se caracterizează prin prezenţa unui singur naos acoperit de bolţi foarte bombate. Această catedrală atrage atenţia şi prin ansamblul de vitralii datând din secolele XII, XIII şi XV, care s-au păstrat foarte bine în ciuda trecerii timpului.

Vorbind despre muzeele şi galerii de arta ale oraşului trebuie să le menţionăm pe următoarele: în spatele catedralei, pe una dintre străduţele tipice Evului Mediu, se află Galeria David D’Angers (foto dreapta) unde este expusă colecţia sculptorului cu acelaşi nume. Aici sunt expuse 55 statuete, 115 busturi, plus 500 medalioane în bronz cu efigiile contemporanilor săi, lucrări din ipsos, pe care David d’Angers (1788-1856) le-a dăruit oraşului său natal.

Angers se află în imediata apropiere a confluenței râului Maine cu fluviul Loara, în departamentul Maine-et-Loire.

Clima este temperat oceanica, fiind numita aici „la douceur angevine”.

Orașul posedă o serie de cinematografe (Multiplex, Variétés, Les 400 coups), teatre (Grand Théâtre, Le Quai, Chanzy) și săli de expoziție.

Un important pol cultural este reprezentat de Centre de Congrès, loc în care au loc conferințe, concerte, proiecții de film, etc.

O serie de evenimente au loc periodic în Angers. Printre acestea se numără Festivalul de Film „Premiers plans” (foto stanga)(are loc în ianuarie, prima ediție: 1989), Festival d’Anjou (iunie-iulie, teatru), Festivalul Scoop al Jurnalismului (noiembrie).

Angers SCO (foto dreapta) este principalul club sportiv din Angers.

Exista și un numar important de piscine deschise publicului: Monplaisir, La Baumette, La Roseraie, André Bertin, Jean Bouin (unde s-au organizat în 2008 campionatele naționale de înot ale Franței).

Înainte de Revoluţia Franceză, Angers-ul cuprindea 6 parohii, 5 abaţii, 47 biserici şi numeroase capele. Această încărcătură religioasă a dat naştere la superbe edificii dintre care 5 abaţii sunt vizibile şi astăzi:

– Abaţia Ronceray (foto stanga) în cartierul Doutre, aici funcţionează Şcoala superioară de arte şi meserii. Ea datează din epoca romană şi a fost în parte reconstruită în secolul al-XI-lea

Abaţia Saint-Aubin (foto dreapta), din care se mai păstrează turnul şi mănăstirea, este azi ocupată de prefectură şi hotelul oficial. Este prima abaţie îngerească, construită la mijlocul secolului VI pentru adăpostirea monumentului funerar al Sfântului Aubin.

Abaţia Saint-Serge, fondată în secolul VII de regii merovingieni.

Abaţia Toussaint, magnific renovată, adăposteşte statuile sculptorului David d’Angers (în apropiere de castel şi de biblioteca Toussaint).

Abaţia Saint-Nicolas, astăzi casa pensionarilor (pe strada Ambroise-Pare), a fost fondată de Folques Nerra în urma unui jurământ făcut în timpul unei furtuni când se întorcea dintr-un pelerinaj făcut la Ierusalim, Sfântul Nicolae fiind considerat ocrotitorul marinarilor şi navigatorilor. Biserca şi abaţia Sfântul Nicolae a fost construită între anii 1010-1022.

Cel mai vechi monument religios din Angers se află în spatele Poştei Centrale şi este Biserica Colegiu Saint-Martin (foto stanga-imagine cu vitralii din biserica), restaurată de Foulques Nerra în anul 1020. Ea a fost renovată în 2005 şi clădirea are acum destinaţie culturală, ea găzduieşte spectacole, concerte, conferinţe.

Un alt muzeu important situat în centrul oraşului, într-un hotel particular (vechea locuinţă Barrault, datată din secolul XV) este Muzeul de Arte Frumoase. Acesta a fost renovat şi extins recent (lucrarea a durat cinci ani), iar acum are o suprafaţă de expunere de 7000 m.p. şi cuprinde 350 opere: picturi, sculpturi, obiecte de artă şi diverse documente. Printre lucrările expuse aici se numără şi cele ale pictorului Jules-Eugene Lenepveu născut în 1819 în oraşul Angers şi care este celebru pentru vastele sale compoziţii istorice: plafonul operei din Paris, a teatrului din Angers, a prefecturii din Grenoble şi altele.

La Muzeul de Istorie Naturală există o expoziţie permanentă despre flora şi fauna zonei Anjou în sala de paleontologie, precum şi o sală consacrată speciilor dispărute.

Oraşul Angers surprinde vizitatorii prin multitudinea de parcuri, grădini şi splendide fântâni arteziene. Cele mai importante sunt: Grădina Plantelor, care adăpoşteşte arbori exotici şi este amenajată în stil englezesc.

Parcul Saint Nicolas (foto dreapta), situat în apropierea centrului universitar Belle Beille, este unul dintre cele mai extinse (130 ha). Parcul s-a format în jurul lacului Saint Nicolas. Aici se pot întâlni, în ţarcuri special amenajate : lame, căprioare, canguri pitici si multe alte animale interesante.

Parcul Balzac (foto stanga) este situat pe malul râului Maine. Din toamnă şi până la începutul primăverii acest parc este parţial inundat de apele râului. Când acestea se retrag putem observa un peisaj format din canale propice pentru dezvoltarea unui spaţiu biotic.

Parcul de distracţii “Lac de Maine” (foto dreapta) are o suprafaţă de 200 ha de verdeaţă şi apă. Aici se pot face plimbări, se poate înnota, pescui, practica swin-golf şi multe altele.

Piaţa du Ralliement, este spaţiul cel mai propice pentru iubitorii de cumpărături. Situată în “inima” Angers-ului, reprezintă centrul comercial şi festiv al oraşului. În centrul unui ansamblu de alei pietonale, se află Galeriile La Fayette, FNAC etc., dar şi terase şi cafenele.

Oraşul surprinde vizitatorii şi prin numărul mare şi frumuseţea fântânilor arteziene, în oraş existând la ora actuală 25 de fântâni. Dacă majoritatea acestora sunt construite mai recent, adica 1970, ltele stau mărturie despre rolul pe care l-au avut în alimentarea cu apă potabilă a locuitorilor oraşului. Aşa este cazul fântânii Pied-Boulet (foto stanga) de pe strada Baudriere, cea mai veche (menţionată încă din secolul al XIII-lea). Ea a fost transformată dintr-un vechi puţ de ducele d’Anjou în 1416.

Alte trei fântâni care datează din secolul al XVIII-lea mai pot fi văzute şi astăzi: fântâna Saint-Nicolas (pe bulevardul Clemenceau), fântâna Vignes pe magistrala Hotel-Dieu şi fântâna frumoasa din împrejmuirea Capucins.

În partea sud-estică a Angers-ului se află oraşul Trélazé, cunoscut de localnici drept « periferia albastră »  – nume datorat exploatărilor de ardezie, care a fost utilizată mult timp la construcţia caselor, dar mai ales a acoperişurilor caselor, nu numai în Franţa ci şi peste hotare. Deşi ardezia se mai exploatează foarte puţin în zilele noastre, toate vechile cariere au fost incluse într-un traseu turistic care cuprinde Valea Loirei, Muzeul de Ardezie (foto dreapta – ardezie) fiind un important obiectiv. Acesta a fost deschis în 1982 într-o casă construită în stilul secolului al XVIII-lea. Cei interesaţi de prelucrarea manuală a ardeziei, cum se făcea la începutul secolului al-XX-lea, pot să viziteze muzeul într-o zi de duminică când au loc astfel de reprezentaţii.