Monaco

Principatul Monaco (foto stanga- steag Monaco), cunoscut cu numele de Munegu în dialectul local, este a doua cea mai mică țară din lume, situată între Marea Mediterană și Franța, pe Riviera franceză sau Coasta de Azur. Constând mai ales din vechiul oraș Monaco și zonele construite ulterior, este și cea mai dens populată țară din lume. Suprafaţa sa este de numai 1,95 km². E de fapt un oraş cu statut de stat, adică regat. Monaco reprezinta al doilea mic stat independent ca mărime din lume, după Vatican. Se gaseste pe coasta mediteraneană, la 18 km est de Nisa, aproape de frontiera cu Italia. Tara este înconjurat pe trei laturi de regiunea franceză Provence-Alpes-Côte d’Azur, iar relieful său constă într-o plajă lungă și dealuri abrupte care se înalță până la 63 m peste nivelul mării. Regatul este cunoscut pentru peisajul natural și clima însorită. Temperatura minimă medie este în ianuarie de 8 °C, iar în iulie 26 °C. Aici nu se practica agricultura si nici una din ramurile principale. Cea mai importanta economică este turismul, pe tot parcursul anului. Bani în bugetul statului vin şi din sectorul serviciilor, sectorul bancar şi sistemul de asigurări, precum şi din TVA şi impozitul pe consum. La fel ca şi în Franţa, în Monaco se plăteşte în Euro. Cu Franţa e de altfel unit şi în Uniunea economică şi Uniunea vamală. Principatul este membru al UE şi al OSCE. Limba oficială e franceza. În Monaco trăiesc peste 32 000 de locuitori, şi ca atare densitatea populaţiei este peste 16 000 de locuitori pe kilometru pătrat. Majoritatea locuitorilor sunt străini, mai ales francezi (50%) şi italieni (17%). În ceea ce priveşte apartenenţa religioasă, aproximativ 90% din poulaţie sunt de religie roamano-catolică. Regatul este împărțit în patru zone:

  • Monaco-Ville, orașul vechi ce este amplasat pe un teren stâncos ce se extinde în Marea Mediterană;
  • La Condamine, partea nord-vestică care include și zona portului, este subdivizată în trei regiuni:
  • Moneghetti, ce corespunde zonei portului;
  • Les Revoires, cuprinzând Grădinile exotice;
  • La Colle, situată la granița vestică;
  • Monte Carlo (foto centru sus), cuprinzând:
  • zona turistică și cazinoul aflate în centru;
  • Larvotto, plaja din estul principatului;
  • Saint Roman și Tenao, în nord-est;
  • Saint Michel, zona rezidențială;
  • Fontvieille, o zonă nou construită.

Monaco este o monarhie constituțională începând din 1911, cu puteri sporite conferite suveranului, apropiate de cele ale unei monarhii absolute. Actualul suveran este Prințul Albert al II-lea de Monaco.

Principatul a reușit să creeze afaceri prospere în domenii ce sunt prietenoase mediului, precum cosmetica naturistă.
Fiind un lider mondial în lux și bani, Monaco este una din cele mai scumpe locații de pe Pământ. Principatul este cunoscut și ca un rai al taxelor și mulți dintre rezidenții săi sunt milionari ai altor țări. Luxul și frumusețea sunt asociate cu Monaco precum și boutiqurile sale ce poartă nume celebre (Chanel, Prada, Armani, etc.), restaurante luxoase și familia regală, în special de la căsătoria dintre Prințul Rainier cu Grace Kelly, mai târziu Prințesa Grace de Monaco.
Rețeaua telefonică, Monaco Telecom, impune un monopol pe piață și este deținută în proporție de 49% de Cable and Wireless, 45% de stat și aduce și ea un mare profit statului. Standardele de viață sunt ridicate, în mare comparabile cu cele din zonele prospere ale marilor metropole franțuzești.
Lipsa impozitelor pentru persoanele fizice a dus la un număr considerabil de “refugiați ai impozitelor” veniți din Europa, care își câștigă majoritatea banilor din afara Principatului; celebrități precum piloții de Formula 1 atrag cea mai mare atenție însă aici se află și numeroși oameni de afaceri.
Monaco nu este membru al Uniunii Europene însă este strâns legat de aceasta prin acorduri cu Franța, așadar moneda a devenit cea din Franța, Euro. Până în 2002 Monaco își bătea propriile monede, francii monegaști.
Principalele exporturi ale Principatului sunt chimicale, farmaceutice, produse de înfrumusețare, ceramică, textile, mase plastice, instrumente medicinale și obiecte din metal.
Monaco (foto stanga) are 10 școli de stat, incluzând grădinițe și școli primare, un liceu care are profil teoretic și tehnic (Liceul Albert 1er, care se aseamănă celor din sudul Franței) și un liceu cu profil vocațional. Pe lângă acestea există și două școli private și o școală internațională, iar ca Scoala superioara intalnim Universitatea Internationala din Monaco.
Monaco nu are armată însă are pază de coastă cu 3 mici nave de patrulă fiecare dotate cu tunuri. Securitatea locală este asigurată de poliția ce este formată din 300-400 de femei și bărbați. Poliția din Monaco este cea mai numeroasă din lume având în vedere rezultatele pe cap de locuitor și pe suprafață. Siguranța națională este asigurată de Franța și Statele Unite ale Americii.

Harta principatului Monaco

La Defense-Paris

La Défense (foto dreapta) lângă Paris, este primul cartier european de afaceri, din punct de vedere al pieței de birouri. Acesta este situat în Hauts-de-Seine, la vest de Neuilly-sur-Seine și în prelungirea axului istoric al Parisului care începe de la muzeul Luvru și continuă cu Avenue des Champs-Élysées, Arcul de Triumf, până la Pont de Neuilly și Grande Arche de la Défense.

Este în cea mai mare parte format din clădiri înalte, constând în principal din birouri (aproximativ 3 milioane de metri patrati). La Défense este, cu toate acestea, un cartier mixt: are 600.000 mp de locuințe și deschiderea mall-ului Quatre-Temps în 1981 l-a transformat într-un centru comercial important din regiunea Île-de-France. În 2007 districtul numără aproximativ 150.000 de angajați și 20.000 de locuitori.

Cartierul (foto stanga) se întinde în interiorul și în exteriorul unui bulevard circular cu sens unic. Are o suprafață de 160 de hectare și va fi împărțit, în 2010, în patru sectoare principale (Arche Nord, Arche Sud, Esplanade Nord și Esplanade Sud) pentru a înlocui actualele sectoare în număr de 12 (simplă numerotare). Acesta se desfasoara pe o esplanadă pietonală de 31 de hectare la un nivel mai ridicat față de solul natural. Spațiului public al esplanadei, în mare parte acoperit cu dale de beton, conține de asemenea grădini suspendate și fântâni. Peste 60 de opere artistice contemporane fac din La Défense un muzeu în aer liber.

La Défense nu este un centru de afaceri izolat ci se află într-o zonă largă de la vestul Parisului în care activitatea financiară este deosebit de puternică.

Amenajarea cartierului a fost încredințată de către statul francez instituției publice pentru amenajarea zonei La Défense (EPAD) în 1958. În 2010 această instituție va fuziona cu instituția publică pentru amenajarea zonei Seine-Arche (EPASA) în vederea unui plan coerent de amenajare de la Sena la Sena (bucla Senei în interiorul căreia se găsește și cartierul La Défense). Perimetrul de acțiune al noii entități va depăși cu mult teritoriul actualului cartier de afaceri și se va întinde pe comunele Puteaux, Courbevoie, Nanterre și La Garenne-Colombes.

Începând cu 2009, cartierul de afaceri (Arcul Defense-foto dreapta jos) este gestionat de către instituție publică de gestiune La Défense (EPGD), care menține spații publice, și este angajată în promovarea și animarea La Défense (misiune anterior încredințată EPAD).

Cu toate că La Défense este deseori prezentat ca fiind „la porțile Parisului”, Grande Arche este mai apropiat de Yvelines decât de Paris intramuros.

Locuitorii La Défense și cei care lucrează acolo sunt numiți „Défensiens”, dar putem spune, de asemenea și „Défensois”.